Nu cipurilor din Cartile de identitate

S.C.M.D. Focşani, Data 20.08.2010

chiricaaurelian@yahoo.com

CATRE,

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

DIRECTIA LEGISLATIE

Prin prezenta ne exprimam îngrijorarea faţă de prevederile Ordonanţei pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

Documentul în cauza ridica o serie de probleme atât din punct de vedere juridic de drept intern şi internaţional, cât şi economice, dar mai ales probleme de morală şi de siguranţa naţională.

Vom face o succintă analiză a criticilor pe care le supunem atenţiei dumneavoastră.

1. „ART. I – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români,…, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

8. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P., în cadrul unor acţiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale se realizează, cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi beneficiar.

· Înrtebare : în ce conditii şi la ce date(care sunt ele) cu caracter personal din R.N.E.P. care aparţin altor persoane, concret, pot avea acces persoanele fizice sau juridice ? Aceste precizări ale legiutorului trebuie făcute.

Dupa opinia noastra, accesul la această enorma bază de date vizează direct siguranţa naţională mai ales în actualele condiţii internaţionale.

2. Art I pct. 8 alin.(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează gratuit, dacă legea nu dispune altfel, în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi:

a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;

b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de

executare silită prevăzute de lege;

c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;

e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

f) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;

g) poliţia comunitară/ poliţia locală;

f) alte persoane juridice, în condiţiile legii.

· Pornind de la instituţiile enumerate mai sus cum este posibil ca un agent al politiei comunitare sau angajat al primariei sa aiba acces la datele mele personale cum ar fi, copiii pe care îi am « din flori », sau câte neveste am avut sau ,la amprentele mele sau la amprentele irisului ?

· Casele de sanatate au baze proprii de date şi emit documente specifice aşa cum prevăd legile în vigoare, deci, nu au nevoie de acces la RENEP ; ele ,eventual pot adresa cereri punctuale .

· Întrebare : care sunt alte persoane juridice arătate de aliniatul f),care au acces la această bază de date ? Lipsa de reglementare prin neprecizarea strictă a lor este foarte periculoasă .

3. Art I pct. 8 alin (4) Contractul prevăzut la alin. (2) şi protocolul încheiat în condiţiile alin.(3) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.

• Întrebare; deoarece ordonanţa nu prevede, care este actuala legea în conformitate cu legislaţia Europeană care prevede destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege?

4. Art I pct. 9. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 11 se modifică ...:

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, precum şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

10. După alineatul (21) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alin. (22), cu următorul cuprins:

„(22) Cartea electronică de identitate şi cartea de identitate se eliberează cetăţenilor români domiciliaţi în România şi constituie documente de călătorie, în condiţiile Legii nr.248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.”

• Întrebare : In sensul alin (2₁) rezulta că Cartea electronică de identitate nu este act de identitate si deci nu prezinta nici o relevanţă juridică. Dacă se doreşte un alt act facultativ de călătorie trebuie să îl numiţi altfel fără a folosi termeni de Carte sau Buletin . În continuarea observatiei rezulta din ordonanţă că nu exista nici prevederea că acest act este facultativ şi nici prevederea că este obligatoriu.
• Întrebare : de ce se prevede introducerea în România a Cartii Electronice de identitate dacă nu exista o hotărâre la nivel de lege europeană care să oblige la acest lucru statul ?

5. Art I pct.11. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 111, cu următorul cuprins:

„Art. 111 - (1) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.

• Întrebare : care este scopul introducerii de cipuri în cărţile de identitate deoarece acesta sistem scade securitatea posesorilor, care sunt orcând expuşi furtului de date, furtului de identitate, sau armelor cu sisteme de interogare amic inamic ?
• Întrebare : care este actul normativ european care prevede obligativitatea României de a introduce acest sistem de cipuri în Cărţilor electronice de identitate ? De ce nu este trecut concret în ordonanţă ?
• Întrebare : unde se prevede în ce modalitate posesorul poate verifica datele pe care le are inscrise în totalitatea lor şi dacă ele sunt înregistrate cu bună credinţă ?

6. Art I pct.11. alin (3) Conţinutul de date al cărţii electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

• Obs :

a) a mai fost o autoritate de supraveghere a fondurilor de investitii şi s-a ales praful de banii noştri . Probabil nu se doreşte acelaşi lucru şi cu datele noastre biometrice ;

b) unde se precizează care sunt datele care urmează a fi înscrise in Cartea electronică de identitate ;

c) în ordonanţă nu se face distincţie între normele privind semnătura electronică şi date biometrice înscrise în cipuri.

ÎN CONCLUZIE

Cartea de identitate este documentul emis de Statul Român pentru cetăţeni săi pe banii contribuabililor în condiţiile în care instituţiile şi legile proprii trebuie să îi apere.

Uniunea Europeană nu a emis norme obligatorii de implementare a cipurilor electronice specializate în actele de identitate interne.

De asemenea, nu se susţine nici teza, că acest document este recunoscut şi valabil peste tot în Uniunea Europeană, deoarece sunt state ale uniunii care permit accesul cetăţenilor Români doar cu paşaportul.

Modificările care trebuie făcute atât în infrastructura informaţională cât şi emiterea fizică a Cărţilor electronice de Identitate, în care sunt introduse cipuri specializate şi securizate, necesită acordarea de importante resurse financiare pentru construirea în 2010 a unei platforme pilot destinată testelor asupra noului act de identitate şi a sistemului tehnic şi informatic, în scopul verificării, generalizării şi operaţionalizării sistemului din Ianuarie 2011.

Ori în actuala criză economică, prin care trece o naţiune întreagă, a propune un asemenea act normativ care implică costuri foarte mari, reprezintă aşa cum arăta Primul Ministru atac la securitatea economică a statului.

Introducerea cipurilor în documentul de identitate duce la scădere securităţii personale a posesorilor care vor fi identificaţi automat ca sunt Români la intrarea în magazine sau instituţii şi de aici poate apare un comportament discriminatoriu, ostil sau chiar provocator din partea personalului.

La fel şi în cazul unor conflicte majore, în teritoriul vremelnic ocupat securitatea personală scade dacă ai asupra ta o Carte Electronică de Identitate.

Un alt motiv serios de îngrijorare o constituie eruptiile solare , care se vor intensifica în următoarea perioadă . Peste un anumit nivel a radiatiilor ele distrug memoriile de tip smartcard deci toată baza de date dispare iar Cartea electronică devine inoperantă.

Dispariţia prenumelor părinţilor şi introducerea în locul lor a cetăţeniei, care s-a dispus prin HG 516/2009 dă sentimentul că părinţi naturali în România nu mai există, iar noi am fost creaţi artificial. Modalitatea de introducere a cetăţeniei este incorectă deoarece prin o împărţire corespunzătoare a spaţiului exista posibilitatea înscrierii tuturor elementelor în spaţiul destinat înscrisurilor.

Considerăm că această problemă poate fi rezolvată de prezenta ordonanţă .

În acelaşi sens va solicităm scoaterea Art. I pct 11 de modificare a art 11 aliniatul (1), (2) şi (3) şi interzicerea în totalitate a folosirii cipurilor in documentele de identitate.

Considerăm total abuzivă şi folosirea datelor biometrice în cărţile de identitate.

Cu deosebită consideraţie,

Cpt. C.dor (r)

Ing. Chirica Aurelian