duminică, 26 decembrie 2010

joi, 23 decembrie 2010

La multi ani, SCMD!

In urma cu exact doi ani, la Senatul Romaniei, inainte de Craciunul 2008, imi convingeam primul dintre prieteni, pe domnul Col.(r) Constantin Monac, astazi Secretar general al SCMD, de necesitatea infiintarii, in baza recomandarilor Parlamentului European, a unui sindicat al cadrelor militare in rezerva si in retragere din toate structurile sistemului national de aparare. Pentru apararea drepturilor noastre fundamentale, a structurii socio-profesionale a militarilor, a demnitatii si onoarei militare, dar si ca ultima structura de rezistenta in interes general national.
Astazi, SCMD are 1- 4 filiale in fiecare judet al tarii si in fiecare Sector al Capitalei. Este poate singura forta autentica romaneasca de care se mai leaga sperantele tuturor cetatenilor acestei tari ca Romania va mai exista in timp ca stat, ca fiii si nepotii nostri vor mai face parte din natiunea pe care au cladit-o si impus-o lumii, cu milioane de vieti sacrificate, inaintasii. Astazi, SCMD este poate singura structura de rezistenta romaneasca de care se tem atat marii asasini economici care ne-au furat totul, cat si slugile lor interne, o structura pe care o au in atentie atat serviciile straine cat si ceea ce a mai ramas din cele interne in urma succesului operatiunii “”Romania – stana fara caini de paza!...””
Astazi cand avem criza pentru ca platim datoriile altora, cand ofensiva straina se desfasoara prin tradatorii interni impotriva a insasi fiintei nationale, cand cel ce se prezinta drept seful Statului ne indeamna sa plecam aiurea cu traista in bat, iar cel ce se pretinde seful Guvernului ne indeamna sa parasim in mod natural sistemul, astazi cand nu mai avem o elita reala, nici politica nici intelectuala, astazi cand nu mai avem un popor ci o populatie, astazi cand exemplul de tarie morala ni-l dau o invatatoare care face greva foamei doua luni si un electrician care se arunca in gol strigand “”libertate”” in plenul camerelor reunite ale Parlamentului, astazi, SCMD este singura forta capabila sa spuna “”Destul!...””
Acuzam Puterea de incalcarea tuturor articolelor Constitutiei, in primul rand a Articolului 22 care prevede dreptul la viata, la sanatate fizica si psihica a cetatenilor Romaniei. Acuzam Puterea de emitere, in interes strain si meschin, personal, pe banda rulanta, a unor legi ale genocidului si ale subminarii economiei nationale. Acuzam Puterea ca ne priveste pe toti cetatenii Romaniei ca pe niste entitati neglijabile, statistice, menite a fi sacrificate pentru a-si mentine standardele de viata, ei, reprezentantii Puterii, standarde obtinute prin frauda si furt calificat din avutia nationala si prin destructurarea statului.
SCMD nu este adeptul luptei prin infometare, pentru ca infometarea este metoda folosita de Guvernanti pentru lichidarea noastra. Dar recunoaste vointa si curajul de luptator, acolo unde exista, dovada ca invatatoarea Cristiana Anghel este astazi membru de onoare al SCMD. SCMD nu este adeptul sinuciderii ca metoda de protest (nici chiar in cazul atacurilor kamikaze) dar ii vom face oferta eroului de la Parlament, sa devina membru de onoare al SCMD. De peste un an de zile, SCMD lupta in cadru strict legal, dar profesionist, in tara si in afara, in strada si in justitie, in media si in Parlament, si hotararea exprimata prin juramant de membrii SCMD este aceea de a lupta pana la capat impotriva unei opresiuni mai crunte decat aceea din 1989 si fata de care ne consideram in stare de legitima aparare.
Militari fiind, membrii SCMD nu au insa cum sa nu reproduca, in mic, societatea romaneasca si asa este normal, cu toate ale ei, si bune si rele. Avem reprezentanti ai tuturor meseriilor, exercitate spre deosebire de civili, in uniforma si pe baza de juramant de sange si, in plus, reprezentanti ai unor meserii si ocupatii care nu se regasesc in viata civila. Avem membri care au inteles sa vina alaturi de noi pentru a-si face datoria de militari pana la capat, pentru a-si apara statutul de militari in trecut, prezent si viitor, cu tot ceea ce presupune acest statut, nu pentru a lupta pentru o pomana guvernamentala, tradusa intr-un cuantum de pensie. Militari care lupta pentru drept si dreptate, pentru respectarea legislatiei europene, a Constitutiei Romaniei si a tuturor principiilor de drept international respectate de toata lumea, mai putin de Guvernul Basescu-Boc (principiul neretroactivitatii legii, principiul sperantei legitime, al coerentei legislative, al respectarii drepturilor omului, la viata, la munca, la proprietate, etc), oameni care si-au indeplinit partea lor din contractul cu statul si care vor sili statul roman, prin toate mijloacele legale sa-si indeplineasca partea lui de contract si sa devina cu adevarat, ceea ce proclama de 21 de ani – un stat de drept. Avem insa si persoane, nu multe, venite la noi din disperare sau din… ordin. Pe toti ne uneste calitatea de militar dar si interesul, atat personal cat si general, adica faptul ca avem aceeasi soarta si ca suntem toti victime ale aceluiasi razboi psihologic si de imagine declansat impotriva structurii noastre socio-profesionale.

Tuturor le urez Craciun fericit, un sincer La multi ani si multa putere!
Putere sa indure incercarile anului 2011, care va fi cumplit pentru existenta noastra ca popor si ca tara! Putere sa reziste psihic, putere sa-si uite ambitiile si regretele, orgoliile si neimplinirile, sa-si infranga dorintele si sa reziste presiunilor, putere sa lupte pana la capat impotriva celor ce ne rapesc totul: dreptul la viata, la munca, la sanatate, la fericire, la speranta. Iar asasinilor nostri, adica celor care se numesc deocamdata Basescu, Boc, Oprea, Igas, Videanu, Berceanu, Udrea, etc, ca si celor care le vor urma in curand, le urez sa li se implineasca inmiit ceea ce ne doresc si ne pregatesc ei noua! Asa sa le ajute Dumnezeu!
In noul an, depasind faza romantica de constituire, SCMD va intra intarit organizatoric, cu structuri clar precizate, utilizand intreaga capacitate a tuturor profesionistilor sai si cu misiuni asumate in spirit ostasesc de toata lumea, ca misiuni de lupta sindicala.
Vom invinge pentru ca nu exista alta solutie pentru noi si pentru Romania!

LA MULTI ANI TUTUROR!

Ne vom reintalni in 2011 pe toate campurile de lupta: in salile de tribunal, in Parlament, in strada, in presa scrisa si audiovizuala, in fiecare localitate din tara si din afara, de la Cotroceni la Brodina, de la Plenita la Sulina, de la Giurgiu la Satu Mare, de la Strasbourg la Bruxelles.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Toti membrii nostri de sindicat, precum si cadrelele militare in rezerva sau in retragere care doresc sa fie reprezentate de catre SCMD in procesele juridice privind suspendarea si anularea Hotararii de Guvern nr. 735/2010, sunt rugati sa ia legatura urgent cu filialele din care fac parte, sau cu cea mai apropiata filiala de domiciliu (in situatia in care nu au fost repartizati la o filiala) pentru a semna tabelele necesare in instante in luna ianuarie 2011. Termen: 30.12.2010.

Stiri, opinii, informari:

22.12.2010

Plangere penala impotriva sefului Directiei Financiar-Contabile din Ministerul Apararii Nationale

Va prezentam mai jos plangerea penala impotriva doamnei Gl. Bg. Maria LUPU, depusa de catre SCMD la PARCHETUL  DE  PE  LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE  ŞI JUSTIŢIE, cu rugamintea ca si membrii filialelor sa preia (adapteze) aceasta plangere, individual sau in grup.
Toate aceste plangeri penale se vor trimite prin posta sau curier, cu confirmare de primire, pe adresa: PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Bd. Libertatii, nr. 12, Sector 5, Bucuresti .
In curand vom publica un model de plangere penala si impotriva celor care au eliberat adeverintele de venit, comitand uz de fals, fals si uzurpare de calitate.
Din datele noastre, o actiune de acest tip va fi in masura sa potoleasca zelul celor care vor sa ne recalculeze (diminueze) pensiile incepand cu luna ianuarie.
In rest, deciziile pot sa le emita... Se pot folosi ca hartie igienica!...

Catre,
PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Doamnei Procuror General LAURA CODRUTA KOVESI
Doamnă Procuror General,
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, cu sediul în Bucureşti, Bd. Poligrafiei nr. 4, sector 1, e-mail secretariatscmd@yahoo.com, tel. 021.668.34.67, în calitate de reprezentant legal al membrilor săi care sunt părţi vătămate, fac prezenta plângere împotriva făptuitorului general de brigadă Lupu Maria, şeful Direcţiei Finaciar-Contabile din Ministerul Apărării Naţionale, instituţie cu sediul în Bucureşti, str. Izvor nr. 110, sector 5, pentru comiterea faptei prevăzute şi pedepsite de art. 70 din Legea nr. 164/2001, art. 147 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu art. 7 alin 1 din Legea 119/2010, coroborate cu art. 289 alin 1 din Codul Penal.
Potrivit art. 4 Din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, recalcularea pensiilor se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare  într-o perioadă de 5 luni de la intrarea în vigoare a normelor metodologice, pentru persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b).  Legea nr. 119/2010 prevede la art. 5 alin  4 că  pentru perioadele care constituie stagii de cotizare  şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială – situaţie excepţională în cazul unui militar- se utilizează salariul mediu brut pe economie.
Generalizând în mod nelegal o situaţie de excepţie, doamna general Lupu  a dispus emiterea adeverinţelor de venit pentru militari, avem în vedere membrii sindicatului nostru şi nu numai, la salariul mediu brut şi pentru perioadele pentru care pot fi dovedite veniturile salariale. Sunt deja emise  mii de astfel de adeverinţe falsificate şi procesul se intensifică pe măsura aproprierii termenului impus pentru diminuarea pensiilor militare. O parte dintre aceste adeverinţe vor fi depuse la dosarul cauzei. Falsificarea adeverinţelor este admisă public de făptuitoarea Lupu Maria în interviuri, comunicate şi articole. Infractiunea de abuz in serviciu se refera in acest caz la aducerea la indeplinire a completarii documentelor de venit de catre subordonati, documente insusite de doamna General prin declaratii publice personale. Anexăm, în acest sens, nr. 50(15-21 Decembrie 2010) din Observatorul Militar.  Făptuitoarea Lupu Maria a susţinut următoarele:” Aşa cum prevede Legea nr. 119/2010,adeverinţele de venit din care lipsesc date vor fi completate provizoriu cu salariul mediu brut pe economie, urmând ca, pe măsura identificării documentelor doveditoare, să se completeze şi aceste date, în regim de urgenţă, de centrele militare.
Acolo unde există situaţii în care adeverinţele nu sunt completate cu toate veniturile realizate, pensionarii militari vor primi drepturile cuvenite, retroactiv.”
Legea nu prevede că pensiile militare vor fi recalculate(diminuate) pe baza unor adeverinţe incomplete, iar utilizarea salariului mediu pentru a „umple” golurile lăsate prin indolenţa, rea – credinţă, incompetenţă constituie infracţiunea de fals intelectual.
În dovedirea plângerii înţelegem să ne folosim de proba cu martori, acte, expertiză .
De asemenea, solicităm şi obligarea făptuitorului la plata despăgubirilor civile constând în daune materiale, pentru fiecare membru de sindicat pagubit în parte şi morale.

Data,                                                              Semnătura,


___________                  Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate        Preşedinte,
                                          Col(r) dr. Dogaru Mircea

marți, 23 noiembrie 2010

marți, 9 noiembrie 2010
Moment de cumpana - scrisoare catre pensionarii militari


Dezmăgirea este sentimentul care te poate dărâma într-un moment al luptei, te poate opri sub focul nimicitor al duşmanului, te poate arunca în tabăra celui ce-ţi vrea sufletul.
Apariţia dezamăgirii deschide larg porţile intrării cozii celui care e  mai negru decât noaptea, favorizeaza capitularea.
Acest sentimant îl sesizez la unii camarazi care şi-au pus speranţa în apariţia tumultoasă a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate cu noua sa conotaţie a cadrelor militare în rezervă şi retragere din tot sistemul naţional de securitate.
Se pune întrebarea - de ce SCMD a apărut ca salvatorul viitorului pensionarilor militari. Pentru că Asociaţiile cadrelor militare în rezervă şi retragere, existente la nivelul instituţiile componente ale sistemului de securitate naţională, nu au schiţat nici-un gest de apărare a drepturilor membrilor lor.
SCMD s-a constituit după reguli create pe loc, de factură sindicală, acceptate în primă fază, revăzute, conducerile filialelor au fost realese şi s-a manifestat ca o forţă în creştere care dădea speranţe pensionarilor militari, cadre militare în rezervă şi retragere că drepturile lor nu vor fi afectate, că nu vor fi umiliţi, şi nu vor deveni simpli pensionari civili după o viaţă cazonă, plină de privaţiuni şi lipsită de drepturi civile.
La unele idei de anarhism, cred ca anarhia nu a creat-o vre-un pensionar militar, ci acela care a bulversat ierarhia valorilor umane şi a gradelor militare, adică tocmai cel care ocupă funcţia supremă de conducere a sistemului militar român.
Este adevărat, drepturile pierdute trebuie reciştigate în justiţie, dar pensionarii militari un trebuie să ajungă pradă barourilor de avocaţi. Avocaţii au calculat că la 200 de petenţi  au încasări de circa 30.000 euro, ceea ce înseamnă că unii avocaţi pot ieşi onorabil din criză, putand încasa, de la cei aproximativ 80.000 de pensionari militari, cam 12 milioane de euro. De ce domnilor să se golească buzunarele pensionarilor militari de o aşa sumă de mare. Poate dacă s-ar pune problema ca pe acceşti bani să se cumpere 3 – 4 avioane moderne noi, pensionarii ar fi de acord. Dar sa fie furaţi, chiar şi indirect, de comandantul suprem, cred că nici unul din cei care şi-au lasat sănătatea în misiuni şi poligoane un este de acord.
Ii cred pe cei care se manifestă furioşi împotriva obărşiei civile a domnilor Dogaru şi Pricină, dar atunci când a trebuit să ia atitudine, domnii ofiţeri de carieră unde au fost, de ce nu au avut iniţiativa celor doi militari de conjuctură. Se ştie că în război câştigă cel care are iniţiativa şi realizează surprinderea.
In acelasi timp şi conducătorii fondatori, autoimpuşi trebuie să realizeze că Sindicat înseamnă cu totul altceva decât unitate militară. Dar chiar şi în sistemul militar hotărârile se iau pe baza informaţiilor, analizei situaţiei şi elaborării a mai multor variante de hotărâre de organisme special constituite. Diferenţa ar fi ca la militărie hotărârea o ia comandantul, alegând una din variantele propuse de statul major, iar la sindicat, hotărârea se ia în mod democratic în consensul consiliului director, adică a reprezentanţilor din conducerea centrală şi cea teritorială, cel puţin pentru deciziile strategice. Şi nouă nu trebuie să ne explice cineva ce înseamnă strategic.
Chiar dacă discuţiile apărute sunt introduse de cozi de mătură pentru dezbinarea Sindicatului, principiile democratice sindicale şi de transparenţă, inclusiv în domeniul financiar, trebuie respectate.
Cine nu înţelege aceste principii nu are ce căuta în sindicat.
Forţa Sindicatulului trebuie să stea în ţelul pe care îl are, numarul mare al membrilor, în disciplina tipic militară, voluntariat, consultarea permanentă a şefilor de filiale, informarea membrilor şi luarea deciziilor în timp oportun, intr-o transparenţă nepătată de secretomanie.
Toate acestea pot fi analizate şi hotărâte în Adunarea Generală a Birourilor şefilor de filiale. Pot continua numai dacă se ajunge la un consens general de recunoaştere şi respectare a principiilor mai sus enumerate. Dacă nu, cauza pensionarilor militari este pierdută şi aceştia vor disparea, în România, devenid nişte nefericiţi civili.

7 noiembrie 2010                                         
          Ceraşu – Prahova       
                                 General de Divizie (r) PETRE VASILESCU

luni, 8 noiembrie 2010

ÎN ATENŢIA CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ  DIN MApN,M.A.I.,S.R.I,S.T.S.          VRANCEA


Am onoarea să vă salut, stimaţi colegi!

Dupa cate am constat, mare parte dintre dvs. nu faceti parte din absolut nicio organizatie care sa va reprezinte drepturile. Este foarte important ca în contextul în care pensiile militare sunt recalculate în mod retroactiv - aşa cum doar în România se putea întâmpla, fiecare dintre noi să aparţinem unei organizaţii sau mai multora care să ne reprezinte interesele în raport cu statul român. Există procese intentate Guvernului României atât de către ANCMRR, dar şi de către SCMD sau chiar de către persoane fizice. Din consultările pe care le am avut cu diverşi colegi, am ajuns la concluzia că există o problemă care ne priveşte pe toţi: rezoluţiile în astfel de procese sunt individuale pt. persoanele fizice sau juridice care au intentat procesele. Prin urmare, nefiind membru al niciunei organizaţii - există posibilitatea ca o rezoluţie într-un astfel de proces să fie aplicată doar membrilor organizaţiei care a intentat procesul şi nu tuturor rezerviştilor. De aceea este important să facem parte dintr-o organizaţie, întrucât există un risc - să ne luptăm singuri cu statul în procese interne sau la CEDO, să obţinem drepturi pe care ceilalţi rezervişti le-au obţinut fără eforturi deosebite, singurul fiind acela că fac parte dintr-o organizaţie.
Pe de altă parte, în privinţa intoxicării apărute cum că pensiile militare nu scad în urma recalculării, poate chiar cresc - poate fi corectă pt. anumite exemple, însă v-aş ruga să nu uitaţi:
- nu avem absolut nicio garanţie, este o simplă declaraţie verbală;
- de la 01.01.2011 - pensiile militare nu se mai actualizează conform Legii 80/1995 şi Legii 164/2001 (ori de câte ori cresc salariile omologilor noştri în activitate) şi suntem ˝agăţaţi˝ de punctul de pensie al persoanelor civile - de parcă noi am fi lucrat doar 8 ore pe zi, de luni până vineri - şi nu am fi fost după cum bine ştiţi cu lunile prin aplicaţii, în serviciul operativ sau alte activităţi. Niciodată această recalculare nu va lua în calcul decât veniturile noastre care au fost fixe indiferent de timpul de lucru, idem contribuţia - niciodată şi munca nenormată - spre deosebire de ceilalţi ˝unitari˝. Orice ˝unitar˝ este plătit la ˝oră˝ - dacă depăşeşte 8 de ore de lucru, are un salariu cf. Codului Muncii (care nu se aplică militarilor) cu minim 75% mai mare pt. fiecare oră suplimentară lucrată, automat o contribuţie la pensie mai mare şi o pensie mai mare. Noi - nu. Şi atunci cum să acceptăm să fim˝unitari˝ dacă nu am beneficiat niciodată de ˝privilegiile˝ celorlalţi ˝unitari˝, ci doar de restricţii speciale de drepturi şi libertăţi (interdicţia de a detine firmă, interdicţia de a avea un al 2-lea job - doar decente, interdicţia de a nu candida la vreo funcţie publică, interdicţia de a nu face parte din partide etc.), restricţii pe care nici un alt ˝unitar˝ nu le are?

Mare parte dintre noi ne cunoaştem. Foarte multe garnizoane din ţară au deja în afară de filiale ANCMRR(cf. Statutului organ. Art. 3. Funcţionează sub înaltul patronaj al preşedintelui României, în calitatea sa de comandant al Forţelor Armate şi sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale, ministrul fiind Preşedinte de onoare. Asa ca atentie marita!) şi filiale SCMD, ultimele conduse de nume rezonante ale Armatei României. Fiecare are procese pe rol, însă cu cauze diferite - de aceea, din punctul meu de vedere, chiar dacă sunteţi membri ai ANCMRR, este extrem de util să vă înscrieţi şi în SCMD - sunteţi reprezentaţi de 2 organizaţii, iar SCMD a dovedit prin întreagă activitate că luptă decis pt. drepturile noastre, nu doar mimează. 

MARIUS MOLDOVAN-colegul nostru de la Filiala Buzau
(modificat si republicat de Lt.cdor (rez.) Stan Dumitru)

marți, 2 noiembrie 2010

luni, 1 noiembrie 2010

AU MAI CAZUT DOI SOIMI

Căpitanul comandor
Laurenţiu-Nicolae Chiriţă,
Locotenentul comandor Sorin Avram,
Un avion MIG s-a prăbuşit lângă comuna Călăraşi (judeţul Cluj), în apropiere de unitatea militară din Câmpia Turzii. În urma impactului cu pământul, pilotul şi copilotul au decedat.
Avionul se pregătea de aterizare. În urma impactului cu solul, avionul a explodat şi s-a făcut scrum, rămăşiţe ale acestuia regăsindu-se pe o porţiune de câteva sute de metri.
În incident au fost implicaţi căpitanul comandor Laurenţiu Chiriţă, pilot cu experienţă, care avea un copil de 7 ani şi Locotenentul comandor Sorin Avram, si el tatal unui copil.
Căpitanul comandor Laurenţiu-Nicolae Chiriţă, în vârstă de 40 de ani, pilot pe avioane supersonice, clasa I, instructor de zbor ziua şi noaptea, în toate condiţiile meteorologice, avea la activ aproape 1.300 ore de zbor, din care 940 pe MiG-21. Acesta este considerat unul dintre cei mai buni piloţi militari români, el pilotând numeroase tipuri de avioane de vânătoare, precum Gripen-ul în Suedia, Eurofighter-ul în Italia. Pregătirea şi-a desăvârşit-o în Statele Unite ale Americii.
De asemenea, Chiriţă a fost unul dintre puţinii piloţi români care a realizat un zbor la nivel supersonic la bordul unei aeronave F16, din ultima generaţie. Cãpitanul comandor a condus misiunea Baltica 2007, de asigurare a spaţiului aerian al Ţărilor Baltice în ceea ce priveşte poliţia aeriană a zonei şi a participat la mai multe misiuni comune cu Air Force One. A absolvit cursurile Universităţii Aeriene USAF, Colegiul de Comanda şi Stat Major in 2006, unde a făcut şi masterul.
Comandorul era căsătorit şi avea un băiat de 7 ani.

Locotenentul comandor Sorin Avram, în vârstă de 40 de ani, pilot pe avioane supersonice, clasa I, instructor de zbor ziua şi noaptea, în toate condiţiile meteorologice, avea la activ aproape 1.000 ore de zbor, din care 830 pe MiG-21. Era căsătorit şi avea un copil.
Cel mai recent accident aviatic al unui MIG 21 Lancer, soldat cu victime, a avut loc în 22 noiembrie 2006, când o aeronavă aparţinând Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii s-a prăbuşit în localitatea arădeană Beliu.

În 26 august 2004, două avioane de vânătoare Mig 21 Lancer, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, s-au ciocnit în timpul unui exerciţiu aerian de interceptare. Cele două aparate s-au prăbuşit în apropiere de Târgu Mureş, unul în comuna Cristeşti, iar un altul în gospodaria unui sătean din Feldioara. Piloţii militari au reuşit să se catapulteze, dar 3 persoane au fost rănite la sol.

Un alt accident s-a produs pe 25 septembrie 2003, când un avion militar de tip MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în satul Clujean Viişoara. Aparatul a fost distrus în totalitate, iar pilotul a murit. Pe 21 februarie 2002, un avion de luptă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti, s-a prăbuşit într-un lac piscicol din apropierea municipiului Călăraşi. Pilotul aflat la manşa aparatului şi-a pierdut viaţa.


Condoleante familiilor indoliate! Dumnezeu si cerul sa va odihneasca in pace soimilor!

sâmbătă, 30 octombrie 2010


ÎN ATENŢIA CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ DIN  VRANCEA

Am onoarea să vă salut, stimaţi colegi!
Dupa cate am constat, mare parte dintre dvs. nu faceti parte din absolut nicio organizatie care sa va reprezinte drepturile. Este foarte important ca în contextul în care pensiile militare sunt recalculate în mod retroactiv - aşa cum doar în România se putea întâmpla, fiecare dintre noi să aparţinem unei organizaţii sau mai multora care să ne reprezinte interesele în raport cu statul român. Există procese intentate Guvernului României atât de către ANCMRR, dar şi de către SCMD sau chiar de către persoane fizice. Din consultările pe care le am avut cu diverşi colegi, am ajuns la concluzia că există o problemă care ne priveşte pe toţi: rezoluţiile în astfel de procese sunt individuale pt. persoanele fizice sau juridice care au intentat procesele. Prin urmare, nefiind membru al niciunei organizaţii - există posibilitatea ca o rezoluţie într-un astfel de proces să fie aplicată doar membrilor organizaţiei care a intentat procesul şi nu tuturor rezerviştilor. De aceea este important să facem parte dintr-o organizaţie, întrucât există un risc - să ne luptăm singuri cu statul în procese interne sau la CEDO, să obţinem drepturi pe care ceilalţi rezervişti le-au obţinut fără eforturi deosebite, singurul fiind acela că fac parte dintr-o organizaţie.
Pe de altă parte, în privinţa intoxicării apărute cum că pensiile militare nu scad în urma recalculării, poate chiar cresc - poate fi corectă pt. anumite exemple, însă v-aş ruga să nu uitaţi:
- nu avem absolut nicio garanţie, este o simplă declaraţie verbală;
- de la 01.01.2011 - pensiile militare nu se mai actualizează conform Legii 80/1995 şi Legii 164/2001 (ori de câte ori cresc salariile omologilor noştri în activitate) şi suntem ˝agăţaţi˝ de punctul de pensie al persoanelor civile - de parcă noi am fi lucrat doar 8 ore pe zi, de luni până vineri - şi nu am fi fost după cum bine ştiţi cu lunile prin aplicaţii, în serviciul operativ sau alte activităţi. Niciodată această recalculare nu va lua în calcul decât veniturile noastre care au fost fixe indiferent de timpul de lucru, idem contribuţia - niciodată şi munca nenormată - spre deosebire de ceilalţi ˝unitari˝. Orice ˝unitar˝ este plătit la ˝oră˝ - dacă depăşeşte 8 de ore de lucru, are un salariu cf. Codului Muncii (care nu se aplică militarilor) cu minim 75% mai mare pt. fiecare oră suplimentară lucrată, automat o contribuţie la pensie mai mare şi o pensie mai mare. Noi - nu. Şi atunci cum să acceptăm să fim˝unitari˝ dacă nu am beneficiat niciodată de ˝privilegiile˝ celorlalţi ˝unitari˝, ci doar de restricţii speciale de drepturi şi libertăţi (interdicţia de a detine firmă, interdicţia de a avea un al 2-lea job - doar decente, interdicţia de a nu candida la vreo funcţie publică, interdicţia de a nu face parte din partide etc.), restricţii pe care nici un alt ˝unitar˝ nu le are?
Mare parte dintre noi ne cunoaştem. Foarte multe garnizoane din ţară au deja în afară de filiale ANCMRR(cf. Statutului organ. Art. 3. Funcţionează sub înaltul patronaj al preşedintelui României, în calitatea sa de comandant al Forţelor Armate şi sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale, ministrul fiind Preşedinte de onoare. Asa ca atentie marita!) şi filiale SCMD, ultimele conduse de nume rezonante ale Armatei României. Fiecare are procese pe rol, însă cu cauze diferite - de aceea, din punctul meu de vedere, chiar dacă sunteţi membri ai ANCMRR, este extrem de util să vă înscrieţi şi în SCMD - sunteţi reprezentaţi de 2 organizaţii, iar SCMD a dovedit prin întreagă activitate că luptă decis pt. drepturile noastre, nu doar mimează. 

cpt.cdor(rez.)MARIUS MOLDOVAN-colegul nostru de la Filiala Buzau
(adaptat si republicat de Lt.cdor (rez.) Dumitru Stan)

joi, 28 octombrie 2010


28.10.2010

AVERTISMENT CATRE TOTI MEMBRII SCMD

Intrucat justitia este clar dependenta de politica, in Romania, infatisarea noastra la Tribunal din data de 26 oct. 2010, in procesul intentat d-nilor Boc si Seitan pe Proiectul Legii sistemului unitar de pensii a fost amanat pana saptamana viitoare.

Proiectul va fi discutat in Senat - care nu a apucat sa-l voteze, si facem toate demersurile necesare pentru ca toate categoriile de militari sa fie excluse si sa ramanem cu Legi ocupationale distincte (164/2001, 179/2004), eventual imbunatatite. In ceea ce priveste procesul de “recalculare” a pensiilor in baza Legii 119/2010, adica de prostirea noastra pentru a cere desfiintarea propriului nostru statut, acesta este, pentru moment, suspendat. Dovada? Pe fluturasii care vin prin posta, luna aceasta, nu mai este prezent textul indemn de a merge la CMZ/CMJ pentru semnarea cererilor sinucigase. Nu mai este prezent, pentru ca ar constitui un caz penal! Procedura este suspendata! Demersul juridic isi urmeaza cursul firesc: recurs din partea Guvernului si actiune in justitie in vederea anularii Normelor (HG 735/2010) din partea noastra.

Orice proces declansat individual de un membru al sindicatului pe aceasta tema este in acest moment inutil. Daca insa exista membri care vor sa o ia de la inceput cu dl. Avocat Ciorbea sau cu alte celebritati, pentru a se asigura in plus, nu avem nimic impotriva. Fiecare este liber sa procedeze cum considera. Ii avertizam insa pe aceia dintre membrii SCMD care vor sa o ia de la inceput, pe cont propriu, ca deja procesele individuale au fost pierdute si ca in situatia in care SCMD castiga si respectivii nu, este mai mult decat posibil ca lor sa li se aplice hotararea de tribunal data in procesul individual. In aceasta situatie desi sunt membri SCMD, nu vor beneficia, spune legea, de rezultatul proceselor castigate de SCMD.

Reamintim tuturor celor interesati ca pe data de 24 octombrie a.c., de la Consiliul Europei a sosit pe adresa domnului Mircea Geoana si a doamnei Roberta Anastase, presedintii celor doua Camere, un document imperativ prin care li se cere sa raspunda, in baza memoriilor SCMD, la actele de incalcare a Cartei Drepturilor fundamentale a UE, prin legile neconstitutionale si antieuropene referitoare la militari.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r)  dr. DOGARU MIRCEA

miercuri, 29 septembrie 2010

Felicitari domnului deputat Gen. NICULAIE MIRCOVICI pentru lupta dusa in PARLAMENTUL ROMANIEI de aparare a onoarei militare


Câteva din interevenţiile deputatului Niculae MIRCOVICI în şedinţa de plen a camerei Deputaţilor din data de 15.09.2010 la Dezbaterea Legii pensiilor
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul admis.
Punctul de vedere al comisiei, şi după aceea domnul Mircovici.
Bine. Domnule Mircovici, domnul preşedinte vrea să se pronunţe după ce aveţi şi dumneavoastră intervenţia.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor,
Am avut şi ni s-a prezentat raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, şi în acest raport, la pct.10 art.6 alin. (1)pct.1 lit.c), era un amendament admis de către comisie, în sensul că prevederile referitoare la cadrele militare în activitate, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se elimină.
Am fost extrem de bucuros în momentul în care am văzut raportul, pentru că din 20 de membri ai comisiei, din 22, 20 prezenţi, nu a existat niciun vot împotrivă. Înţeleg că au participat reprezentanţi de la toate grupurile politice la această Comisie pentru muncă şi protecţie socială.
Dacă atunci nu a fost niciun vot împotrivă, nu înţeleg cum un grup parlamentar, în momentul de faţă, face o astfel de propunere. Şi, iertaţi-mă, eu nu vreau să dau niciun sens politic lucrurilor pe care le discut. Dar, în momentul în care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal avem pe fostul şef al armatei, pe generalul Bădălan, în momentul în care în Parlamentul României avem în UNPR, care formează Guvernul, pe domnul ministru Oprea, de ce trebuie un anume deputat, şi am tot respectul faţă de dumnealui, dar care probabil că se pricepe la armată un pic mai puţin decât cei nominalizaţi, ca să nu mai zic şi de alţi oameni care au avut funcţii de răspundere, au fost miniştri - domnul Săniuţă, domnul Atanasiu şi alţii care sunt prezenţi - n-ar trebui dumnealor să-şi exprime acest punct de vedere?
De aceea, deci, rog... cel puţin ar fi bine pentru binele democraţiei de la noi, să avem şi punctul de vedere al generalului Bădălan şi al domnului ministru Oprea.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Avem, prin urmare, două amendamente: un amendament admis şi un amendament respins.
Se supun la vot... (Rumoare, vociferări.)
E în regulă. Puteţi să susţineţi alte amendamente respinse. Nu este nicio problemă.
Domnul Cindrea. Vă rog.
Domnul Ioan Cindrea:
Permiteţi-mi, înţeleg graba puterii de a trece Legea pensiilor şi a tăia pensiile, pensiile tuturor categoriilor. Dar cred, ca procedură, conform regulamentului, este un amendament admis, este votat cu majoritatea comisiei, care propune scoaterea din corpul legii a pensiilor speciale ale militarilor, poliţiştilor şi altor categorii.
De ce? El este corelat cu un articol cu care toată lumea a fost de acord. după art.201 să se introducă o lege specială şi Guvernul să prezinte şi să depună în Parlament, până la sfârşitul anului, o lege a pensiilor ocupaţionale. Militarii, poliţiştii au o astfel de lege şi noi am trecut acest lucru în argumentaţia respingerii, fiindcă ele sunt legi şi au făcut parte din procesul României de intrare în NATO şi de intrare în Uniunea Europeană. Avem aceste legi şi eu nu cred că trebuie distrus acest sistem legislativ al pensiilor ocupaţionale.
Ca procedură, trebuie supus la vot în primul rând amendamentul admis şi pe urmă, în ordine, fiindcă sunt două amendamente respinse - cel al Grupului PNL, ulterior, cel al Grupului PDL, şi cred că procedând aşa va fi mai multă linişte în sală şi mai puţină tensiune.
Vă mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Bădălan, drept la replică. După aceea, e doamna Pocora.
Domnul Eugen Bădălan:
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Nu o să uzitez de dreptul la replică, pentru că este foarte greu să-i dau o replică colegului Mircovici, pentru că aceasta ar însemna să-mi contrazic o întreagă existenţă.
De aceea, eu am să deschid doar subiectul procedurii. Pentru că, aşa cum ştim toţi, în toată lumea civilizată există şi principiul ocupaţional şi toţi cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se încadrează în acest principiu.
Pe cale de consecinţă, eu vă propun, doamna preşedinte, să supunem votului plenului şi varianta de amendament admis şi propunerea de amendament respins şi plenul să decidă asupra acestei chestiuni.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Domnul Dobre, vă rog.
Domnul Victor Paul Dobre:
Dacă-mi permiteţi, ca să fim foarte clari. În legea prin care Guvernul şi-a asumat răspunderea astă vară, se face recalcularea aşa cum se face ea. Aici ştiţi opiniile noastre. Acest amendament acceptat de comisie, admis de comisie, are în vedere ca segmentul respectiv să facă obiectul unui alt amendament acceptat de comisie, acceptat şi de domnul ministru, respectiv articolul nou, care prevede Legea pensiilor ocupaţionale.
Din acest motiv, logica este să eliminăm, conform amendamentului, şi să mergem mai departe.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot primul... domnule Mircovici, am epuizat timpul alocat dezbaterii pe articole. Se votează întâi amendamentul admis, pe care înţeleg că-l susţineţi şi dumneavoastră, după aceea amendamentul respins şi vedem ce se întâmplă la vot. Da? Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamnă preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor,
Ca drept la replică, pentru că mi-a fost pronunţat numele, eu, din respect faţă de cariera militară pe care am avut-o şi datorită faptului că domnul general Bădălan mi-a fost şef, am dorit să aflu opinia dumnealui aici, şi nu doar să-mi exprime numele aici, şi, în această situaţie, am vrut să vă arăt că actualul sistem de pensii de stat din România ca pensii militare face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva Europeană nr.86 şi 97/1996. Că aceste legi se referă la "o categorie particulară a lucrătorilor" citesc numai din directivă şi că "acordarea pensiei e legată direct de durata serviciului militar, iar pensia este calculată raportat la ultima soldă a gradului militar" am citat din Directiva Europeană.
Dar, pentru că mi-a fost pronunţat numele şi am senzaţia că trebuie să devin un fel de ciucă a bătăilor, am să-mi permit să vă mai citesc din ceva. Din Arhivele naţionale istorice centrale, Fond preşedinţia Consiliului de Miniştri, stenograme, Dosar 12 din 1949, fila 66. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 19 octombrie 1949, Ana Pauker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca şi-au manifestat în mod deschis opoziţia faţă de regimul special de pensionare a cadrelor militare. Şi acum citez din stenogramă, citez din procesul-verbal al reuniunii respective: (Aplauze.)
"Tovarăşul Bodnăraş a prezentat Proiectul de Decret privind micşorarea duratei de disponibilitate şi stabilirea procedurii de rechemare din retragere pentru boală a ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari. Luând parte la discuţii, tovarăşii Vasile Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu arată că nu este just să se aplice un regim de pensionare diferenţiat ofiţerilor, ci trebuie stabilit un regim unic, aplicabil tuturor oamenilor muncii, inclusiv ofiţerilor.
Doamna Roberta Alma Anastase:
O să vă rog să finalizaţi, aţi epuizat timpul alocat intervenţiei.
Domnul Niculae Mircovici:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vroiam să vă spun că Emil Bodnăraş a fost împotrivă, ca ministru al apărării, a perseverat şi, în luna următoare, pe 15 noiembrie, într-o altă şedinţă, sistemul special de pensionare a cadrelor militare a fost menţinut.
Vă mulţumesc.
Mai ales că nu este vorba despre cuantum. Nimeni dintre militari n-a discutat de cuantum, toată lumea a discutat numai de principiu.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Doamna Cristina Pocora.
Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:
Doamnă preşedinte,
S-au prezentat aici argumente pro şi contra. Noi, în Comisia pentru muncă, am dezbătut intens. Atunci ne-am bucurat de prezenţa ministrului muncii, dar şi de prezenţa ministrului apărării. La acel moment, ministrul apărării ne-a clarificat cum domnia sa nu susţine această nedreptate făcută cadrelor militare, cum se va veni cu o pensie ocupaţională. Sigur, aş putea să-l invit pe domnul ministru Botiş să ne dea un punct de vedere, ca să clarifice situaţia, dar, dacă este prezent domnul prim-ministru, cred că cel mai oportun ar fi ca domnia sa să vină la microfon şi să ne clarifice foarte clar cum este cu pensiile militarilor în viziunea Guvernului Boc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot amendamentul admis. S-au epuizat cele cinci minute. Aveţi un talent ca să jigniţi un plen întreg încât, n-are niciun rost.
Domnul Adrian Solomon:
Doamna preşedinte,
Nici pe procedură nu mai avem voie? Spuneţi-ne clar, ca să ştim. Nu pierdem vremea aici, că poate unii au avion şi noi îi reţinem.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Hai să intraţi pe procedură, ca să putem să fie clar.
Domnul Adrian Solomon:
Ceea ce a citit domnul Mircovici aici este extraordinar de relevant pentru ceea ce discutăm noi în acest moment.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Care e procedura?
Domnul Adrian Solomon:
Procedura este că ar trebui să facem o clarificare pentru colegii noştri de la PD, pentru că am văzut, comuniştii au încercat să desfiinţeze aceste pensii speciale...
Doamna Roberta Alma Anastase:
Pro-ce-du-ră!
Domnul Adrian Solomon:
...şi n-au reuşit!
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule prim-ministru.
Domnul Emil Boc:
Distinşi colegi,
Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată.
Aş vrea să precizez că am crezut că la acest microfon sunt intervenţii în cunoştinţă de cauză, mai ales din partea unor colegi care provin din comisia de specialitate. După cum ştiţi, a fost adoptată Legea nr.119/2010. Această lege a început procesul de integrare a pensiilor speciale în sistemul unitar al pensiilor, prin recalcularea acestora.
De aceea, au dispărut pensiile de lux şi se recalculează pensiile speciale.
Sper că acest lucru îl cunoaşteţi. În luna iulie nu ştiu dacă aţi fost prezentă la Parlament sau nu, doamna deputat, dar trebuie să ştiţi că răspunsul la această întrebare a dumneavoastră există încă din luna iulie.
La fel am spus şi atunci că, în condiţiile recalculării pensiilor militarilor, pensiile sub 30 de milioane de lei vechi nu vor scădea, afirmaţie care a fost şi rămâne valabilă.
În rest, aşa cum am declarat, toate pensiile se integrează într-un sistem unitar, pentru că aşa este firesc, impunem la bază principiul contributivităţii din respect pentru fiecare contribuabil din această ţară, iar acest proiect de lege răspunde şi acestei nevoi, dar, pe de altă parte, şi asigurării sustenabilităţii sistemului de pensii din România.
Vă mulţumesc.
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc. Intervenţiile pe procedură e clar că nu mai sunt.
Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul admis de comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, 129 împotrivă şi trei abţineri.
Deci amendamentul a fost respins.
Vă supun la vot amendamentul respins, pe care l-a susţinut în faţa dumneavoastră Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
Votul este deschis, vă rog să votaţi.
138 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri.
Acum, doamna Pocora, susţineţi acel amendament? Pe procedură întâi domnul Toader şi după aceea doamna Pocora are un amendament la...
* * *
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi,
Aş vrea să vă prezint în premieră o hotărâre a Guvernului care n-a fost publicată în Buletinul Oficial. Este o hotărâre a Consiliului de miniştri din 1959, acea hotărâre, practic, stabilea decăderea din dreptul de pensie pentru anumite categorii de militari, pentru marea majoritate a lor şi ceea ce vreau să vă spun, pentru că nu vreau să vă reţin prea mult cu acest argument, este că după 5 ani de la decăderea militarilor din dreptul de pensie, Guvernul comunist şi-a dat seama că a făcut o eroare. Şi, în 1964, şi aş putea să vă arăt textul pe care îl am aici, s-a revenit la acea măsură.
Sigur, eu sper să nu treacă 5 ani până când noi ne vom da seama de această greşeală, pe care doi ani sau depinde de alegerile anticipate, dar hotărârea din 1959 a Consiliului de miniştri de atunci seamănă, din păcate, extrem de mult cu abordarea de acum a Guvernului Boc. Cred că este o mare greşeală care se face, este o greşeală pe care nu ar trebui s-o permitem redactând, finalizând această lege.
Şi pentru cei interesaţi, sigur, le pun la dispoziţie acest text, este, puteţi să mă credeţi pe cuvânt, dar pe ceilalţi, sigur că pot să urmărească textul respectiv şi pe blogul meu. Repet, pentru cei interesaţi.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Înţeleg că aţi scormonit bine în Arhivele partidului dumneavoastră, să găsiţi diverse... (Amuzament.)
Vă rog, domnule deputat Mircovici.
Domnul Niculae Mircovici:
Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte.
Într-adevăr, argumentele de la pct.10 n-au reuşit să reziste în faţa votului democratic şi e OK.
Problema la punctul 14 însă este mult mai delicată şi dacă democraţia funcţionează pe voturi şi probabil că acelaşi va fi şi efectul, cel puţin stenogramele rămân şi, poate, un alt partid, al dumneavoastră sau altul peste 50 de ani va revedea, inclusiv aceste stenograme.
La punctul 14 noi vorbim de o problemă de siguranţă naţională a României şi aici nu e o problemă a Ministerului Muncii, ci e o problemă a Ministerului Apărării, pentru că avem o lege a mobilizării. Cadrele militare care sunt în rezervă şi la care face referire art.14 au obligaţii la mobilizare. Întrebarea mea este foarte simplă: în condiţiile în care nu ţinem cont de ceea ce înseamnă compensarea parţială a unor restrângeri de drepturi şi obligaţii pe care le au cât timp sunt militari activi şi prin aceasta le asigurăm pensia, ce se va întâmpla cu cei pe care îi vom chema la mobilizare.
Doamnelor şi domnilor deputaţi, este motivul pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a solicitat imperativ în avizul pe care l-a dat ca acest amendament să rămână, amendamentul dat de Comisia pentru muncă, să rămână în conţinutul acestei legi.
Şi vreau să vă mai spun ceva. Eu nu sunt reprezentantul niciunui partid care va guverna sau guvernează România. Eu sunt un simplu deputat al minorităţii bulgare care apără interesele siguranţei naţionale a României şi Armata Română.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.
Domnul Mihăiţă Calimente:
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
* * *
Domnul Eugen Bădălan:
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă mulţumesc că, în sfârşit, m-aţi văzut că stau cu mâna ridicată la ultimele patru articole şi chiar dacă o să vă supăr şi o să supăr o parte din membrii grupului căruia îi aparţin şi îi voi aparţine până la sfârşit, să ştiţi că eu, chiar dacă aparţin acestui grup parlamentar, din care, repet, voi aparţine până la sfârşit, am dreptul la liberă exprimare în Parlament ca oricare dintre toţi ceilalţi. Aşa că am să vă rog de acum încolo, ori de câte ori vreau să intervin, să mi se dea cuvântul.
Vă mulţumesc anticipat.
Vreau să clarificăm câteva chestiuni.
Prima, pensionarii militari nu au pensii de lux. (Aplauze.)
A doua, pensionarii militari sunt pensionaţi după legi speciale. (Aplauze.) Pentru că şi existenţa lor se întâmplă tot după legi speciale, legi care le interzic drepturi cetăţeneşti şi prin măsurile drepturilor care li se asigură, considerăm că este o compensaţie a tuturor interdicţiilor care li se induc prin lege.
A doua chestiune. Sunt multe categorii de oameni care depun jurământ la intrarea în profesie. Nici unii nu depun jurământ să moară, în interiorul profesiei lor, pentru ţară. Este singura categorie de oameni care jură să-şi facă misiunea cu preţul vieţii.
Pe cale de consecinţă, credem că respectarea principiului pensiei ocupaţionale este obligatorie. Şi nu discutăm aici despre cuantumul pensiei. Pe cale de consecinţă, vă rog, aşa cum am spus şi prima dată, pentru că eu nu vreau să transformăm discuţiile din Cameră în discuţii care se bazează în primul rând pe emoţii, pe afecte şi să lăsăm să curgă activitatea democratică şi fiecare amendament să-l supunem votului. Şi să-l supunem votului, deşi este pentru prima dată când văd în practica din această legislatură că se supun votului toate amendamentele admise. Până acum niciun amendament admis nu s-a supun votului. Este prima dată când văd că se supun votului amendamentele admise.
Dar, indiferent de ce cred eu, indiferent de ce cred militarii, cei care, printre alte interdicţii au interdicţia de a fi reprezentanţi şi eu acum nu-i reprezint pe militari, reprezint alegătorii din colegiu, între care sunt şi militari activi şi în rezervă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi epuizat două minute, vă rog să finalizaţi.
Domnul Eugen Bădălan:
Şi, de aceea, dacă amendamentul de la punctul 14 se admite, pentru că admiterea sau respingerea trebuie să se facă prin votul majorităţii Parlamentului, a Camerei, dar, dacă el se admite, este obligatoriu să ne întoarcem la amendamentul de la punctul 10 care a fost respins.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnule deputat, îmi cer scuze dacă a fost o scăpare a secretarilor de la prezidiu de a nu vă vedea.
În ceea ce priveşte amendamentele, pentru a fi clar pentru toată lumea, în momentul în care se susţine un amendament respins, şi există şi un amendament admis, de asemenea, până acum a fost, la rândul lui, fiecare amendament susţinut, e firesc să supun la vot, chiar dacă vi se pare o premieră.
Vă mulţumesc.
Domnul Cindrea şi domnul Marton Arpad. După aceea domnul Calimente.
Domnul Ioan Cindrea:
Cred că ne apropiem să vedem lucrurile şi mă bucur că domnul general Bădălan a înţeles corect amendamentele Partidului Social Democrat, asta vrem, sunt pensii ocupaţionale. Aceste pensii ocupaţionale la categorii care au avut nişte limitări de drepturi cetăţeneşti, au fost în slujba ţării, să le respectăm pensia pe care au câştigat-o. Nu sunt pensii mari, nu sunt pensii exagerate, cred că dacă ne-ar spune, ar trece peste confidenţialitate domnul general şi alţi generali prezenţi aici, sau cei care ne privesc, am ajunge la concluzia că este un act de respect faţă de militarii care au slujit această ţară.
Asta vrem. Să rămână pensii ocupaţionale, să nu intre în cadrul sistemului public de pensii, să nu încarce bugetul de pensii, fiindcă bugetul de pensii, cu 200 de militari şi poliţişti şi oameni care au lucrat în servicii speciale se va prăbuşi mai repede, fiindcă ei vor consuma din acest buget de pensii.
Şi art.201 care prevede legea cadru a pensiilor ocupaţionale din care fac parte aceste legi, va reglementa în mod special. Dacă există pensii exagerat de mari ocupaţionale, ar trebui prin impozitul diferenţiat, peste un anumit nivel, să crească impozitarea acestor pensii. Este corect şi, domnule general, ne vom uita la dumneavoastră să vedem cum veţi vota acest amendament. Fiindcă la amendamentul de la punctul anterior, votul dumneavoastră n-a fost pentru susţinerea militarilor din această ţară.
Mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnule Marton Arpad, vă rog. Şi după aceea, domnul Calimente.
Domnul Márton Arpad-Francisc:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Nu am vrut să intervin la aceste dezbateri, însă acest punct 14 şi mai ales discuţiile purtate pe marginea acestuia m-au îndemnat să intervin.
Am impresia că de la o vreme nu se dezbat textele din proiectul de lege, din amendamentele scrise, adoptate şi cele respinse, ci nişte idei. Sunt nişte confruntări de idei pe marginea a ceva care nu se regăseşte sau se regăseşte altfel. Vă dau un exemplu anterior: tare mult s-a vorbit de necesitatea menţinerii variantei comisiei, propuse de comisie, pentru a nu schimba denumirea acestei autorităţi. Or, tocmai în varianta comisiei s-a propus schimbarea denumirii. Bun. Acum, vorbim despre comunişti, foştii comunişti, actualii comunişti, împotriva comuniştilor şi aşa mai departe.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Aţi citit acest text? Vorbeşte inclusiv de persoane trecute în rezervă care au lucrat în domeniul siguranţei naţionale. Să vi-l traduc? Foştii securişti, doamnelor şi domnilor. Doriţi să li se menţină pensiile mari. La fel, foştii poliţişti, unii dintre ei împotriva revoluţionarilor în 1989, doriţi să le menţineţi pensiile mari, pe când toate celelalte categorii de pensionari care au activat în această perioadă, care s-au pensionat sau urmează să fie pensionaţi pe baza unor reglementări specifice, vor trece în rând cu ceilalţi. Vi se pare corect? Mie unul nu mi se pare corect.
Nu voi vota niciodată ca foştii securişti să aibă în continuare pensii mari.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Calimente.
Domnul Mihăiţă Calimente:
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Frunzulică era înscris, domnul Năstase şi după aceea domnul Korodi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
După cum bine cunoaşteţi, România, după eforturi îndelungate, începând din 1991 a reuşit să fie acceptată ca membru al NATO în anul 2004. Acest lucru presupune şi obligaţii, nu numai şi drepturi ale României privind statutul său în cadrul acestei organizaţii. Şi nu numai în cadrul NATO, ci şi al Uniunii Europene, privind componenta de securitate şi apărare a Uniunii Europene.
Toate ţările, stimaţi colegi, din NATO şi Uniunea Europeană au legi speciale privind pensiile cadrelor militare şi ale persoanelor care lucrează în sistemul securităţii naţionale.
Venim aici cu o invenţie pe care trebuie s-o respingem, pentru că sistemul securităţii naţionale se bazează pe toate aceste cadre care sunt nu numai active, dar şi în retragere. Ele au un rol în sistemul securităţii naţionale. Nu cred că putem să facem o asemenea eroare, gândindu-ne la securitatea naţională, la siguranţa cetăţeanului.
Vreau să vă spun un lucru. Gândiţi-vă că România are la, ora actuală, mari probleme privind integrarea, după aderarea la NATO, pe numeroase componente şi asta datorită faptului că militarii şi cei care lucrează în sistemul securităţii naţionale, trebuie să spunem foarte clar, sunt foarte nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în România la ora actuală.
Gândiţi-vă bine înainte de a vota acest punct 14 cu art.5, pentru că punem în pericol securitatea naţională a României.
Cred că aţi citit cu toţii noua strategie de apărare naţională a României şi vreau să vă spun că acolo apare un punct foarte sensibil. Slaba aplicare în instituţii din domeniul securităţii şi siguranţei naţionale a legilor la ora actuală. Această strategie de apărare naţională provenită de la preşedinţia României. În acelaşi timp, sunt menţionate mai multe sfidări şi ameninţări la adresa securităţii datorită slabei guvernări, a unei guvernări care nu vine să răspundă intereselor României şi ale cetăţeanului român.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi depăşit de mult 2 minute. Vă rog să finalizaţi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Vă propun să nu devenim o ţară singulară în contextul euro-atlantic şi european. Să mergem împreună cu celelalte ţări din NATO şi Uniunea Europeană şi să menţinem un statut special pentru cadrele care lucrează sau care au lucrat, pentru că şi acestea care lucrează astăzi, gândiţi-vă că mâine vor fi pensionari. Gândiţi-vă cum privesc cadrele actuale active această lege a pensiilor, gândindu-se vă vor avea nişte drepturi mult diminuate.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc, domnule Frunzulică. Vă mulţumesc.
* * *
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:
Îmi cer scuze, stimate coleg, dar cred că voi fi foarte concis.
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Aş vrea să nu derapeze această discuţie în două direcţii: una, să suprapunem situaţia militarilor români din totdeauna, şi de astăzi, peste ceea ce a însemnat aparatul de represiune comunist şi cu un pretext anume să facem economii de fapt pe spinarea lor doar pentru că-i arătăm cu degetul.
Stimate coleg,
Te informez că în Revoluţia Română, la care am participat şi sunt mândru de asta, Armata Română era de partea Revoluţiei Române în cea mai mare parte a ei. Ca să vorbim poate doar de revoluţie.
Pe de altă parte, nu vreau să derapăm în a socoti că cetăţenii români de altă etnie nu sunt la fel de ataşaţi de interesele armatei române şi nu susţin interesele militarilor români. Nu cred asta şi nici nu accept asta, ca punct de vedere.
Din punctul ăsta de vedere, dacă dânşii doresc, din partea mea să aibă tot sprijinul şi scuzele, dacă vreţi, în opinia unui etnic român.
În final, vreau să vă spun, doamna preşedinte, că dacă noi am căutat în arhive să vedem la ce-i ducea mintea pe bolşevici, un regim instalat sub putere militară sovietică, avem surpriza că unii care n-au citit arhive să ajungă la aceleaşi concluzii astăzi, fără să fie sub putere militară şi mână sovietică de fier. E surprinzător, cel puţin noi pomenim istoria ca să n-o uităm.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
* * *
Domnul Florian Popa:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă reţin numai 20 de secunde. Dacă nu vorbea domnul general Bădălan, n-aş fi luat cuvântul. Sunt fiu de militar, sunt dascăl şi sunt cetăţean român. Şi vreau să amintesc Parlamentului că de 20 de ani încoace, toate sondajele de opinie, să amintesc colegilor mei din Parlament, au dat drept cu maximă încredere trei elemente importante ale neamului: armata, religia-biserica şi învăţământul. Şi e bine să nu le mai bălăcărim noi aici şi să facem ceea ce poporul român, care eventual ne-a trimis aici, apreciază cel mai mult.
Vă mulţumesc, domnule general. (Aplauze.)
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul comisiei.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
68 de voturi, pentru 115 împotrivă şi o abţinere. A fost respins.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins susţinut de PDL.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
117 voturi pentru, 68 împotrivă şi o abţinere.
Acum, vă supun la vot art.33 în ansamblul său, aşa cum a fost el amendat de dumneavoastră.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
113 voturi pentru, 63 împotrivă şi o abţinere.
Art.34 poz.59.
Există şi un amendament susţinut de comisie.
Domnul Mircovici. Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
La art.34 alin. (1), Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune reformularea acestui articol, în sensul scoaterii cuvintelor "soldelor brute". Adică, să rămână numai "salarii brute lunare şi asimilate acestora".
Amendamentul a fost respins de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, plecând probabil de la considerentul că ori soldă, ori salariu, este totuna. Şi, de fapt, aşa cum s-a votat până acum legea, până la art.33, pe bună dreptate, am considerat că militarii sunt la fel de normal angajaţi ca oricare alt cetăţean. Şi, atunci, trebuie să primească aceleaşi drepturi.
Păi, dacă trebuie să primească aceleaşi drepturi, domnilor colegi, haideţi să le dăm şi aceleaşi obligaţii. Pentru că diferenţa între salariu şi soldă, de fapt, face diferenţa între militar şi orice alt angajat.
Orice angajat este plătit cu salariu, pe când militarul are o soldă, pentru că îşi pune viaţa 24 de ore din 24 la dispoziţia serviciului lui, iar obligaţia şi-o certifică inclusiv prin jurământul de care spunea domnul Bădălan, viaţa. Pentru că, altfel, nu am fi corecţi. Unii ar fi cu mălaiul şi alţii ar fi cu făina.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă supun la vot amendamentul susţinut de comisie.
Susţinut de comisie întâi şi pe urmă cel admis.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
169 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 6 abţineri.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins al comisiei, susţinut de domnul Mircovici.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
75 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 3 abţineri.
Vă supun la vot art.34, în ansamblul său.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
114 voturi pentru, 51 împotrivă şi 5 abţineri.
La poz.60, art.35, nemodificat de comisie.
Observaţii? Nu sunt. Adoptat.
La poz.61, art.36, există un amendament susţinut de comisie şi un amendament respins.
Doamna Boghicevici. Vă rog.
* * *