marți, 24 august 2010

Nu cipurilor din Cartile de identitate

S.C.M.D. Focşani, Data 20.08.2010

chiricaaurelian@yahoo.com

CATRE,

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

DIRECTIA LEGISLATIE

Prin prezenta ne exprimam îngrijorarea faţă de prevederile Ordonanţei pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

Documentul în cauza ridica o serie de probleme atât din punct de vedere juridic de drept intern şi internaţional, cât şi economice, dar mai ales probleme de morală şi de siguranţa naţională.

Vom face o succintă analiză a criticilor pe care le supunem atenţiei dumneavoastră.

1. ART. I – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români,…, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

8. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P., în cadrul unor acţiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale se realizează, cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi beneficiar.

· Înrtebare : în ce conditii şi la ce date(care sunt ele) cu caracter personal din R.N.E.P. care aparţin altor persoane, concret, pot avea acces persoanele fizice sau juridice ? Aceste precizări ale legiutorului trebuie făcute.

Dupa opinia noastra, accesul la această enorma bază de date vizează direct siguranţa naţională mai ales în actualele condiţii internaţionale.

2. Art I pct. 8 alin.(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează gratuit, dacă legea nu dispune altfel, în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi:

a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;

b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de

executare silită prevăzute de lege;

c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;

e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

f) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;

g) poliţia comunitară/ poliţia locală;

f) alte persoane juridice, în condiţiile legii.

· Pornind de la instituţiile enumerate mai sus cum este posibil ca un agent al politiei comunitare sau angajat al primariei sa aiba acces la datele mele personale cum ar fi, copiii pe care îi am « din flori », sau câte neveste am avut sau ,la amprentele mele sau la amprentele irisului ?

· Casele de sanatate au baze proprii de date şi emit documente specifice aşa cum prevăd legile în vigoare, deci, nu au nevoie de acces la RENEP ; ele ,eventual pot adresa cereri punctuale .

· Întrebare : care sunt alte persoane juridice arătate de aliniatul f),care au acces la această bază de date ? Lipsa de reglementare prin neprecizarea strictă a lor este foarte periculoasă .

3. Art I pct. 8 alin (4) Contractul prevăzut la alin. (2) şi protocolul încheiat în condiţiile alin.(3) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.

  • Întrebare; deoarece ordonanţa nu prevede, care este actuala legea în conformitate cu legislaţia Europeană care prevede destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege?

4. Art I pct. 9. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 11 se modifică ...:

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, precum şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

10. După alineatul (21) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alin. (22), cu următorul cuprins:

„(22) Cartea electronică de identitate şi cartea de identitate se eliberează cetăţenilor români domiciliaţi în România şi constituie documente de călătorie, în condiţiile Legii nr.248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.”

  • Întrebare : In sensul alin (21) rezulta că Cartea electronică de identitate nu este act de identitate si deci nu prezinta nici o relevanţă juridică. Dacă se doreşte un alt act facultativ de călătorie trebuie să îl numiţi altfel fără a folosi termeni de Carte sau Buletin . În continuarea observatiei rezulta din ordonanţă că nu exista nici prevederea că acest act este facultativ şi nici prevederea că este obligatoriu.
  • Întrebare : de ce se prevede introducerea în România a Cartii Electronice de identitate dacă nu exista o hotărâre la nivel de lege europeană care să oblige la acest lucru statul ?

5. Art I pct.11. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 111, cu următorul cuprins:

Art. 111 - (1) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.

  • Întrebare : care este scopul introducerii de cipuri în cărţile de identitate deoarece acesta sistem scade securitatea posesorilor, care sunt orcând expuşi furtului de date, furtului de identitate, sau armelor cu sisteme de interogare amic inamic ?
  • Întrebare : care este actul normativ european care prevede obligativitatea României de a introduce acest sistem de cipuri în Cărţilor electronice de identitate ? De ce nu este trecut concret în ordonanţă ?
  • Întrebare : unde se prevede în ce modalitate posesorul poate verifica datele pe care le are inscrise în totalitatea lor şi dacă ele sunt înregistrate cu bună credinţă ?

6. Art I pct.11. alin (3) Conţinutul de date al cărţii electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

  • Obs :

a) a mai fost o autoritate de supraveghere a fondurilor de investitii şi s-a ales praful de banii noştri . Probabil nu se doreşte acelaşi lucru şi cu datele noastre biometrice ;

b) unde se precizează care sunt datele care urmează a fi înscrise in Cartea electronică de identitate ;

c) în ordonanţă nu se face distincţie între normele privind semnătura electronică şi date biometrice înscrise în cipuri.

ÎN CONCLUZIE

Cartea de identitate este documentul emis de Statul Român pentru cetăţeni săi pe banii contribuabililor în condiţiile în care instituţiile şi legile proprii trebuie să îi apere.

Uniunea Europeană nu a emis norme obligatorii de implementare a cipurilor electronice specializate în actele de identitate interne.

De asemenea, nu se susţine nici teza, că acest document este recunoscut şi valabil peste tot în Uniunea Europeană, deoarece sunt state ale uniunii care permit accesul cetăţenilor Români doar cu paşaportul.

Modificările care trebuie făcute atât în infrastructura informaţională cât şi emiterea fizică a Cărţilor electronice de Identitate, în care sunt introduse cipuri specializate şi securizate, necesită acordarea de importante resurse financiare pentru construirea în 2010 a unei platforme pilot destinată testelor asupra noului act de identitate şi a sistemului tehnic şi informatic, în scopul verificării, generalizării şi operaţionalizării sistemului din Ianuarie 2011.

Ori în actuala criză economică, prin care trece o naţiune întreagă, a propune un asemenea act normativ care implică costuri foarte mari, reprezintă aşa cum arăta Primul Ministru atac la securitatea economică a statului.

Introducerea cipurilor în documentul de identitate duce la scădere securităţii personale a posesorilor care vor fi identificaţi automat ca sunt Români la intrarea în magazine sau instituţii şi de aici poate apare un comportament discriminatoriu, ostil sau chiar provocator din partea personalului.

La fel şi în cazul unor conflicte majore, în teritoriul vremelnic ocupat securitatea personală scade dacă ai asupra ta o Carte Electronică de Identitate.

Un alt motiv serios de îngrijorare o constituie eruptiile solare , care se vor intensifica în următoarea perioadă . Peste un anumit nivel a radiatiilor ele distrug memoriile de tip smartcard deci toată baza de date dispare iar Cartea electronică devine inoperantă.

Dispariţia prenumelor părinţilor şi introducerea în locul lor a cetăţeniei, care s-a dispus prin HG 516/2009 dă sentimentul că părinţi naturali în România nu mai există, iar noi am fost creaţi artificial. Modalitatea de introducere a cetăţeniei este incorectă deoarece prin o împărţire corespunzătoare a spaţiului exista posibilitatea înscrierii tuturor elementelor în spaţiul destinat înscrisurilor.

Considerăm că această problemă poate fi rezolvată de prezenta ordonanţă .

În acelaşi sens va solicităm scoaterea Art. I pct 11 de modificare a art 11 aliniatul (1), (2) şi (3) şi interzicerea în totalitate a folosirii cipurilor in documentele de identitate.

Considerăm total abuzivă şi folosirea datelor biometrice în cărţile de identitate.

Cu deosebită consideraţie,

Cpt. C.dor (r)

Ing. Chirica Aurelian

INTERVIU CU GENERAL DE BRIGADA MARIA LUPU SEFUL DIRECTIEI FINANCIAR – CONTABILE DIN M.Ap.N.

INTERVIU CU GENERAL DE BRIGADA MARIA LUPU

SEFUL DIRECTIEI FINANCIAR – CONTABILE DIN M.Ap.N.

Din Suplimentul la Observatorul militar Nr.34 (25-31august 2010)

pag.1 şi pag.4 în articolul,

RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE

􀀣 Supliment realizat de

Irina-Mihaela NEDELCU

􀂄 Doamna general, de ce a fost nevoie de alte precizari referitoare la

recalcularea pensiilor militare? Nu erau destul de clare normele

metodologice aprobate prin HG nr.735/2010?

􀂄 Prin normele metodologice emise în aplicarea prevederilor Legii nr.119/

2010 s-a stabilit un cadru general pentru recalcularea pensiilor militare de stat, a

pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciarelor. De precizări suplimentare a fost nevoie

pentru a le adapta la specificul fiecărei instituţii din sistemul de apărare, ordine

publică şi siguranţă na]ională.

Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.101/2010 s-au precizat

responsabilităţi clare pentru structurile din MApN, implicate în procesul de recalculare a pensiilor.

􀂄 În HG se prevede că pensionarii se pot adresa unităţilor din care au făcut

parte sau centrelor militare. Prin ordin, s-a stabilit că eliberarea adeverinţelor

de venit se va face de centrele militare, după ce unităţile deţinătoare de arhivă

şi depozitele de arhivă vor crea o bază de date.

􀂄 Centrele militare vor elibera adeverinţele de venit, după ce vor centraliza

documentele doveditoare pe care le vor solicita unităţilor sau depozitelor, după caz.

Domnul Gabriel Oprea, ministrul apărării naţionale, a insistat să se procedeze aşa,

tocmai pentru ca pensionarii militari să nu fie purtaţi pe drumuri. Unii au lucrat, de-a

lungul carierei, în mai multe unităţi. Este posibil s` nici nu mai ştie cu exactitate

perioadele, datele la care s-au mutat dintr-o unitate în alta. Mai mult de atât, armata s-a reorganizat, au fost defiinţate unităţi, iar arhivele acestora au fost preluate de altele unităţi sau de depozite. Prin urmare, prevederea ca întregul proces de eliberare a adeverinţelor de venit să se desfăşoare prin centrele militare zonale/judeţene/de sector nu face decât să vină în sprijinul pensionarilor.

Astfel, ei vor trebui să meargă la aceste structuri pentru a depune cererea şi, apoi,

pentru a certifica datele din actele doveditoare.

Pentru ca eliberarea documentelor să se facă în condiţii bune, s-au luat măsuri în

vederea asigurării unor mijloace moderne de procesare a datelor înscrise în statele de

plată. În acest sens, domnul amiral Gheorghe Marin, Şeful Statului Major

General, a emis o dispoziţie în vederea asigurării sprijinului tehnic necesar aplicării

prevederilor ordinului. Conform acesteia, până la 1 noiembrie a.c., Agenţia pentru

Servicii şi Sisteme Informatice Militare va crea baza de date centralizată, pe care o va transmite centrelor militare.

􀂄 Potrivit prevederilor Legii nr.19/2000, cuantumul pensiei se determin` prin

înmul]irea punctajului mediu anual realizat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de

puncte, rezultate din însumarea punctajelor anuale, la numărul de ani corespunzător

stagiului complet de cotizare. Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a

punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în

fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea

venitului brut lunar individual la salariul mediu brut lunar din luna respectivă.

De exemplu, să presupunem că un cadru militar a avut o perioadă de activitate de 35

de ani. Prin însumarea punctajelor anuale, sa obţinut un total de 63,53425 puncte. Pentru a se determina punctajul mediu anual, acesta se împarte la 20 (stagiul complet de cotizare, în cazul cadrelor militare, prevăzut la art.5 alin.(2) din Legea nr.119/2010). Rezultatul – 3,17671 – reprezintă numărul de puncte

pe baza căruia se stabileşte cuantumul pensiei, prin înmul]irea cu valoarea punctului

stabilită prin lege. Aceasta este de 732,8 lei. Adică, în exemplul de mai sus, pensia va fi de 2.328 lei, la care se va adăuga sporul prevăzut la art.11 din Legea nr.80/1995.

􀂄 Potrivit unor variante de simulări, care circulă, pe internet, între cadrele

militare în rezervă/retragere, pensiile militare se pot diminua şi cu până la

50%. Vor fi scăderi atât de drastice?

Nu se poate da un răspuns concret, prin da sau nu. Cuantumul pensiei depinde de

valoarea veniturilor realizate lunar în perioada de activitate, de vechimea în

serviciu/muncă, de condiţiile în care cei în cauză şi-au desfăşurat activitatea – deosebite, speciale sau alte condiţii. Influenţa negativă asupra cuantumului pensiilor recalculate ar fi fost foarte mare dacă nu ar fi intervenit domnul Gabriel Oprea,

ministrul apărării naţionale. Datorită sprijinului său am reuşit să schimbăm unele prevederi din proiectul legii. Astfel, a fost introdus art.5 alin.(3), care

prevede că, la cuantumul pensiilor stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se

aplică prevederile art.11 teza a III-a din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. Tot domnul ministru a insistat ca stagiul complet de cotizare pentru pensiile cuvenite sau aflate în plată să fie de 20 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Mai mult, s-a implicat direct, organizând grupuri de lucru şi întâlniri periodice atât cu specialiştii din

sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi cu asociaţiile

cadrelor militare în rezervă şi în retragere. Discuţiile purtate cu asemenea ocazii au avut drept scop identificarea celor mai bune soluţii,

dar şi o informare permanentă asupra stadiului demersurilor noastre.

􀂄 La art.6 alin.(5) din normele aprobate prin HG nr.735, se prevede

că, pentru perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li

se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul

public. Explicaţi-ne, vă rog, această dispoziţie…

􀂄 În perioada 1 aprilie 2001-1 aprilie 2004, plafonarea era de trei salarii medii brute. Cu alte cuvinte, dacă o persoană avea un venit lunar egal cu patru-cinci salarii medii brute, la determinarea punctajului lunar se lua în calcul o sumă egală doar cu trei salarii medii brute.

În acelaşi mod, se proceda şi pentru perioada 1 aprilie 2004-1 august 2007, când plafonarea era de cinci salarii medii brute.

􀂄 Sunt cadre militare care, după trecerea în rezervă, au lucrat în sistemul

public. Dacă acum solicită ca, odată cu recalcularea pensiei militare, să li se

valorifice şi perioada respectivă, cum se va proceda?

􀂄 Referitor la această situaţie sunt mai multe aspecte de discutat. Deocamdată,

conform prevederilor actelor normative în vigoare, cei în cauză vor solicita valorificarea perioadelor lucrate în sistemul public la împlinirea vârstelor standard de pensionare,

􀂄 Dar statele de plată nu intră în categoria documentelor cu un nivel de

clasificare ridicat?

􀂄 Da, dar s-a elaborat un proiect de hotărâre de guvern, prin care nivelul de

clasificare va fi coborât, în aşa fel încât accesul la documente să poată fi aprobat de comandantul/şeful structurii care proceseaz` datele înscrise în acestea.

􀂄 Dacă un pensionar militar nu face cerere, i se va recalcula pensia? Vă

întreb asta deoarece, pe internet şi nu numai, circulă un îndemn ca beneficiarii să nu se adreseze centrelor militare…

􀂄 Articolul 5 alin.(4) din Legea nr.119/ 2010 este foarte clar în acest sens: pentru

perioadele în care nu se va face dovada veniturilor realizate, la determinarea

punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Cu alte cuvinte, cei ce nu vor face cerere, vor beneficia de o pensie recalculată pe baza salariului mediu brut pe economie.

􀂄 Legea nr.119/2010 prevede că, la recalculare, se va folosi algoritmul

de stabilire a pensiilor prevăzut de Legea nr. 19/2000. Care este acesta? Continuare \n pagina a IV-a

Urmare din pagina I

Stagii de cotizare art. 8, 9, 10 din Legea nr.119/2010

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu. Acestea constituie stagii de cotizare în condiţii

normale, după cum urmează: a) 3 luni pentru fiecar an lucrat în condiţii deosebite de muncă; b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă ;

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă. Perioadele respective se acordă pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare.

Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001; b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor militare, până la intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010.

De asemenea, constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, pentru perioadele realizate în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte

condiţii.

Pensii de invaliditate şi de urmaş art. 7 şi 8 din HG nr. 735/2010

În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, se menţine şi

pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art.78 alin.(6) din Legea nr. 19/2000, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr.

80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 78 alin.(6) din Legea nr. 19/2000 prevede următoarele: Pentru stagiul poten]ial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate,

punctajul anual al asiguratului este de: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat; c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Procente de majorare a punctajelor lunare art.11 din Legea nr.119/2010

Pensionarii militari care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condi]ii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legislaţiei de după

1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

􀁺 cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite;

􀁺 cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii

speciale, potrivit legii;

􀁺 cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte

condiţii de muncă.

Modificarea pensiei recalculate art. 10 din HG nr. 735/2010

Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr.119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta. Actele doveditoare trebuie să fie întocmite conform prevederilor legale şi din ele este necesar să rezulte date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu care se au în vedere la stabilirea

punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Drepturile de pensii rezultate în urma documentelor

prezentate ulterior datei \ncheierii procesului de recalculare, stabilită de Legea 119/

2010, se acordă astfel:

a) de la data de întâi a lunii următoare expir`rii procesului de recalculare, dacă cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă în termenul general de prescripţie;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).

prevăzute de Legea nr. 19/2000. Atunci se vor adresa casei teritoriale de pensii de care aparţin. Dar, repet, aşa se va proceda atâta timp cât sunt în vigoare cele dou` legi – 19 şi 164. În cazul în care va intra în vigoare legea sistemului unitar de pensii, procedura, pentru astfel de situaţii, va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a noului act normativ.

􀂄 Cum se va proceda în cazul celor trecuţi în rezervă, cu drept la pensie, după data intrării în vigoare a Legii nr.119/2010?

􀂄 Cadrelor militare trecute în rezervă, cu drept de pensie, după 3 iulie a.c., li se vor stabili drepturile de pensie în baza prevederilor Legii nr.164/2001, urmând ca şi

acestea să fie recalculate. În acest sens, unităţile militare vor transmite odată cu dosarul de pensie, constituit conform prevederilor legale actuale, şi adeverinţele necesare stabilirii punctajelor medii anuale pentru recalculare.

􀂄 Este pregătită Direcţia financiar-contabilă pentru a face faţă acestui proces de recalculare?

􀂄 La nivelul structurii de specialitate – Serviciul pensii militare şi drepturi sociale – din cadrul direcţiei noastre, s-au organizat două grupuri de lucru. Unul va continua

recalcularea pensiilor în baza Legii nr.90/2007, unde mai sunt de rezolvat aproximativ 30% din numărul total de cereri.

Altul pregăteşte compatibilizarea elementelor din aplicaţia folosită de CNPAS la stabilirea pensiilor din sistemul public cu elementele necesare recalculării în baza Legii nr.119/ 2010, specifice sistemului militar.

􀂄 Cu personalul încadrat la Serviciul pensii militare şi drepturi sociale veţi reuşi să respectaţi termenul impus de lege?

􀂄 Finalizarea procesului de recalculare nu depinde numai de personalul încadrat în structura de specialitate a DFC, ci şi de celelalte unităţi implicate. Personalul existent

este angrenat în activităţile curente, iar primirea unui volum mare de informaţii, care trebuie procesate într-un timp limitat, implică suplimentarea numărului de oameni. HG nr.735/2010 ne dă această posibilitate, pe care am preluat-o şi în ordin. Astfel, vom putea încheia convenţii civile. Dar, şi aici este o problemă. Trebuie să găsim persoane care au cunoştinţe de operare PC, apte să lucreze în condiţii de stres şi cu un volum mare de date. Este imposibil ca, în perioada stabilită de lege pentru finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, să pregătim personal în acest

domeniu.

􀂄 Doamna general, la finalul discu]iei noastre, vă propun să faceţi unele precizări cu privire la o problemă ce nu are legătură directă cu recalcularea,

dar, asupra căreia, pe adresa redac]iei noastre, am primit multe solicitări de clarificare. Este vorba de situaţia cadrelor militare care trec în rezervă înainte

de împlinirea vârstei de 55 de ani. Având în vedere actele normative intrate recent în vigoare, de ce drepturi mai beneficiază acestea?

􀂄 Odat` cu intrarea în vigoare a Legii nr.118/2010, înscrierea la pensia anticipată şi anticipată parţială nu se mai aplică până la 31 decembrie 2010. Prin urmare, cadrele

militare care părăsesc sistemul înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani nu mai primesc pensie militară. Ele beneficiază de drepturile prevăzute la pct.3 alin.(1) şi (2) din Anexa IV/ 2 la Legea nr.330/2009. Dacă trec în rezervă fiind clasate

“Apt limitat” sau ca urmare a reorganiz`rii unor unit`ţi, a reducerii unor funcţii din statele de organizare ori a împlinirii limitei de vârstă în grad, primesc un ajutor egal cu zece solde lunare nete. Solda pe baza căreia se calculează ajutorul este

cea avută în luna schimbării poziţiei de activitate. În cazul în care cadrele militare respective sunt apte de muncă, dar nu se pot încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzatoare pregătirii lor, acestea mai beneficiază de plata unui ajutor,

stabilit în raport cu vechimea efectivă în calitate de personal militar. Pentru cei care au o vechime efectivă de până la 5 ani inclusiv, dar nu mai pu]in de 1 an, ajutorul este de 50% din solda lunară netă avută în luna schimbării poziţiei de activitate.

Pentru cei care au o vechime efectivă între 5 şi 15 ani inclusiv, ajutorul este de 55%, iar pentru cei cu o vechime de peste 15 ani, de 60%. Ajutorul se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care a avut loc trecerea în rezervă şi nu va depăşi

durata maximă prevăzută de lege pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj. Perioada pentru care se acordă constituie vechime în muncă şi stagiu de cotizare. Trebuie

men]ionat şi faptul că, aşa cum prevede art.2 din Legea nr.118/2010, aceste drepturi vor fi reduse cu 25%.

O R D I N

M.101/23.08.2010

Pentru aplicarea prevederilor art.16 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, ...., conform Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. – (1) Recalcularea pensiilor militare de stat, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, se efectuează de către Direcţia financiarcontabilă prin structura de specialitate.

(2) Pensiile prevăzute la alin. (1), cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea stagiilor de cotizare şi a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiarii de pensie şi prin stabilirea cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea principiilor stabilite în Legea nr.119/2010.

Art. 2. – (1) În vederea obţinerii documentelor doveditoare necesare recalculării pensiilor militare de stat, beneficiarii se adresează centrului militar zonal/jude]ean/de sector pe a cărui rază

domiciliază sau unde au fost luaţi în evidenţă la data trecerii în rezervă, completând

cererea prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Beneficiarii care au trecut în rezervă din celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vor solicita eliberarea adeverinţelor de venit centrului militar

zonal/judeţean/de sector, pe baza comunicărilor cu perioadele lucrate în Ministerul Apărării Naţionale, emise de instituţiile în care şi-au desfăşurat activitatea.

(3) Pentru perioadele în care beneficiarii au fost detaşaţi în afara Ministerului Apărării Naţionale, veniturile realizate lunar se dovedesc cu adeverinţele emise de instituţiile la care aceştia au fost detaşaţi.

(4) Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din

Republica Moldova care beneficiază de pensiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din prezentul ordin se face prin asimilare, în condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

Art. 3. – (1) Unităţile militare deţinătoare

de arhivă şi depozitul central/depozitele intermediare de arhivă vor asigura culegerea şi transmiterea, în format electronic, a datelor necesare recalculării pensiilor militare.

(2) Procedura de fotografiere, stocare, transmitere a datelor în format electronic şi creare a bazei de date se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

(3) Unităţile militare care deţin date necesare recalculării pensiilor militare păstrează şi utilizează copiile după documentele de arhivă în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor arhivistice I.A.-,98, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale nr. M.S. 63/

1998*), cu modificările şi completările ulterioare. (Ordinul ministrului de stat,

ministrul apărării naţionale nr. M.S. 63/1998 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al

(4) Cererile pentru obţinerea adeverin]elor de venit, adresate în nume

propriu de către beneficiari unităţilor militare deţinătoare de arhivă şi depozitul central/

depozitele intermediare de arhivă, vor fi soluţionate până la sfâr[itul perioadei de

recalculare.

Art. 4. – Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea înMinisterul Apărării Naţionale, centrele militare zonale/judeţene/de sector vor proceda astfel:

a) înregistrează şi analizează cererile privind eliberarea de adeverinţe, în funcţie de datele înscrise în memoriile originale ale beneficiarilor;

b) în cazul în care nu deţin memoriile originale, se adresează depozitului central/

depozitelor intermediare de arhivă sau, după caz, centrelor militare pe raza cărora cadrele

militare au fost luate în evidenţă la data trecerii în rezervă, în vederea eliberării unei fotocopii certificate a fişei matricole, conform anexei nr. 2 a;

c) identifică unităţile militare în care şi-au desfăşurat activitatea beneficiarii şi eliberează adeverinţele cu veniturile realizate lunar pentru perioadele în care acestea deţin

sursele de documentare, conform art. 3, alin.

(2). Adeverinţele vor fi întocmite conform anexei nr. 2 b şi vor fi semnate de către comandaţii centrelor militare.

d) în situaţia în care, pentru o anumită perioadă de activitate, nu există documente doveditoare privind veniturile realizate lunar, la întocmirea adeverinţelor se înscrie faptul că nu există date/documente pentru perioada respectivă;

e) în măsura în care, beneficiarii sunt de acord cu datele înscrise în adeverinţe, aceştia vor completa cererea prevăzută la anexa nr. 1 a sau nr. 1 b, după caz, din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010;

f) cererea împreună cu adeverinţele cuprinzând veniturile lunare individuale realizate de beneficiari, în original, vor fi înaintate Direc]iei financiar-contabile - Serviciul pensii militare şi drepturi sociale, de către centrele militare zonale/judeţene/ de sector;

g) în cazul beneficiarilor care din motive medicale nu se pot deplasa, cererea poate fi depusă de către persoane delegate/ împuternicite;

h) în situaţia în care beneficiarii nu sunt de acord cu datele din adeverinţe, aceştia pot depune o nouă cerere pentru reanalizarea datelor asupra cărora au obiecţii.

Art. 5. – (1) Unităţile militare deţinătoare de arhivă, depozitul central/depozitele intermediare de arhivă, care eliberează copiile după documentele arhivate şi centrele militare care eliberează adeverinţele în vederea recalculării pensiilor, poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea acestora.

(2) Completarea/întocmirea documentelor

doveditoare/adeverinţelor cu date nereale care conduc la efectuarea de plăţi nejustificate se sancţionează civil, administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile legii.

Art. 6. – În situaţia în care, la stabilirea/ recalcularea/revizuirea drepturilor de pensie

aflate în plată, au fost valorificate şi perioade de vechime în muncă din sistemul public, beneficiarii pot prezenta carnetul de muncă, în original şi copie, şi/sau alte acte doveditoare din care să rezulte veniturile realizate lunar în aceste perioade.

Art. 7. - (1) În înţelesul prezentului ordin, prin venituri realizate lunar se în]elege suma brută/netă reprezentând salariul brut/net, respectiv solda brută/netă, care cuprinde:

a) retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de

încadrare lunar, inclusiv index`ri, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii/solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legisla]ia în vigoare la acea dată;

b) venitul corespunzător funcţiei pe care a fost încadrat în ţară personalul trimis în misiune permanentă în străinătate;

c) solda lunară a personalului trimis în misiune permanentă în străinătate pe perioada efectuării concediului de odihnă/ misiune în ţară;

d) sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din

retribu]ia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de

încadrare lunar sau din salariul funcţiei de bază/salariul funcţiei îndeplinite/solda de funcţie/solda funcţiei de bază, potrivit legisla]iei în vigoare la acea dată;

e) primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;

f) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;

g) sumele cuvenite ca reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete sau organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

h) contribu]iile individuale obligatorii, potrivit legii, sau contribuţiile individuale pentru pensia suplimentară şi contribu]iile individuale la bugetul de stat, după caz;

i) deducerile lunare individuale, potrivit legii;

j) impozitul calculat şi re]inut, potrivit legii, după caz;

k) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a) - d), acordate potrivit

legisla]iei în vigoare la acea dată.

(2) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin.(1), venitul realizat lunar este cel definit de Legea nr.19/2000 privind sistemul public

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi complet`rile ulterioare.

(3) Pentru beneficiarii care au fost detaşaţi în afara Ministerului Apărării Naţionale, se vor cumula şi veniturile realizate lunar la institu]iile în care şi-au desfăşurat activitatea.

Art. 8. – Nu reprezintă venit realizat lunar, următoarele drepturi:

a) salariul lunar în valută şi alte indemnizaţii lunare în valută şi lei, realizate de personalul trimis în misiune permanentă în străinătate;

b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemniza]iile de delegare, detaşare sau transfer;

c) participarea salaria]ilor la profit, potrivit Ordonan]ei Guvernului 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile na]ionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale

cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările ulterioare;

d) compensaţiile lunare pentru chirie;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

f) sumele primite potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul

serviciului;

g) indemniza]iile de instalare;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) valoarea financiară a normelor de hrană;

j) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

k) aloca]ia de stat pentru copii.

Art. 9. – La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, se utilizează veniturile realizate lunar, brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în documentele doveditoare (dosarele cu statele de plată, carnetul de muncă, adeverinţe etc.), astfel:

a) veniturile brute, pân` la data de 1 iulie 1977;

b) veniturile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) veniturile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Art. 10. – La stabilirea punctajului pentru persoanele care au contribuit în mai multe sisteme de asigurări sociale, se ia în calcul venitul cel mai avantajos din perioadele respective.

Art. 11. – Pentru perioadele în care persoanele care beneficiază de pensie militară au avut calitatea de elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare, la stabilirea

punctajului mediu anual se utilizează ca venituri realizate lunar salariul mediu brut sau, după caz, net pe economie din perioadele respective, potrivit legii.

Art. 12. – La stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea nr.119/2010, respectiv:

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;

c) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

d) a fost în captivitate;

e) perioadele de vechime în muncă recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cumodificările şi completările

ulterioare;

f) perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.

Art. 13. – (1) În vederea identificării surselor de documentare necesare eliberării adeverinţelor, Serviciul Istoric al Armatei va transmite centrelor militare zonale, aplicaţia informatică cu situaţia fondului arhivistic existent la structurile cu responsabilităţi în acest domeniu.

(2) Centrele militare zonale vor transmite aplicaţia informatică menţionată mai sus centrelor militare judeţene/de sector subordonate, până la data de 30.08.2010.

(3) Aplica]ia informatică va fi însoţită de un nomenclator cu toate unităţile militare existente sau desfiinţate, denumirea în clar, indicativul numeric al acestora şi localitatea de dislocare, precum şi depozitul la care s-a predat arhiva.

Art. 14. – Direcţia financiar-contabilă va informa beneficiarii, prin cuponul mandat

(talonul) de plată a pensiei din lunile august şi septembrie 2010, să se prezinte la centrul

militar zonal/judeţean/de sector pe a cărui rază domiciliază sau unde a fost luat în evidenţă la data trecerii în rezervă, în vederea aplicării prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/2010.

Art. 15. – În vederea aplicării prevederilor prezentului ordin, Direcţia financiarcontabilă

- Serviciul pensii militare şi drepturi sociale, va proceda astfel:

a) înregistrează documentele transmise de centrele militare;

b) procesează, pe baza aplica]iilor informatice specifice, datele înscrise în adeverinţele de venit, dosarele de pensionare, carnetele de muncă etc. şi emite deciziile de recalculare conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Hot`rârea Guvernului nr. 735/2010.

Art. 16. – Pentru persoanele care au trecut în rezervă sau direct în retragere după data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, dosarul de pensie înaintat Direcţiei financiarcontabile va conţine pe lângă documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, şi adeverinţele necesare stabilirii punctajelor medii anuale pentru recalcularea pensiei, conform prevederilor prezentului ordin.

Art. 17. – (1) Se autorizează unităţile Ministerului Apărării Naţionale implicate în procesul de recalculare a pensiilor să încheie convenţii civile cu personal specializat, pe o perioadă determinată, conform legii.

(2) În acest sens, vor fi angajaţi cu prioritate, pensionarii militari care şi-au desf`ăşurat activitatea în domeniile financiarcontabil şi resurse umane, care au cunoştinţe de operare pe PC (Word, Excel), apţi sălucreze în condiţii de stres şi cu un volum mare de date.

(3) Structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale vor efectua

demersurile care se impun pentru asigurarea/ achiziţionarea bunurilor materiale şi a echipamentelor, precum şi asigurarea spa]iilor necesare procesului de recalculare al pensiilor.

(4) Încheierea actelor prevăzute la alin. (1) se face cu avizul Direcţiei financiarcontabile,

în limita fondurilor bugetare alocate pentru această natură de cheltuieli.

Art. 18. – Formularele prezentate în anexele Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi

ale prezentului ordin se asigură prin grija centrelor militare zonale/jude]ene/de sector.

Art. 19. – Anexele nr. 1, nr. 2 a şi nr. 2 b fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 20. – Prezentul ordin se publică în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apărării na]ionale,

Gabriel Oprea

Notă:

Se va anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi o

copie a cărţii/buletinului de identitate. Se completează obligatoriu

toate datele. Pentru persoanele care şi-au schimbat numele după

data pensionării/încetării activităţii se va înscrie şi numele avut la

data pensionării.

* Se va adresa depozitului central/intermediar de arhivă

Se va anexa o copie a cărţii/buletinului de identitate.

NOTA:

*) Se completează lunar; în situaţia în care veniturile sunt identice pe

mai multe luni, se completează un singur rând, cu întreaga perioadă.

**) Reprezintă totalul aritmetic al coloanei VENIT LUNAR INDIVIDUAL.