joi, 25 iulie 2019

In atentia Guvernului Romaniei - opriti jaful bugetului public! (episodul 1)

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum Lia Savonea, şefa instituţiei, dar şi cei ai Inspecției Judiciare și ai Secției Speciale de anchetare a judecătorilor și procurorilor care locuiesc în suburbiile orașului, primesc indemizații de detașare uriașe, deși au câțiva kilometri până la birou.
Savonea a încasat anul trecut, potrivit declarației de avere din 5 februarie 2019, 124.175 de lei, adică 10.300 de lei pe lună, doar pentru a se deplasa din satul Roșu, comuna Chiajna, la București. Distanța Roșu – București este de 10 kilometri.
Transportul este decontat separat, iar Lia Savonea a primit 1.212 lei. Aceste sume se adaugă indemnizației de membru CSM care ajunge la 315.661 de lei pe an. În declarația de avere din iunie, șefa CSM nu a mai trecut veniturile defalcate, ci doar suma totală, adică 473.627 de lei/an.
Un alt caz este cel al judecătoarei Alina Ghica, de la Curtea de Apel București, fost membru al CSM, care a încasat și ea, potrivit declarației de avere din 2017, 81.204 de lei, având în proprietate un „imobil Ilfov”, cel mai probabil tot în comuna Chiajna, unde deține un teren de 483 metri pătrați.
Un alt magistrat care a primit diurnă de detașare este Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare. Astfel, el a încasat anul trecut, pe lângă salariu, 147.000 de lei pentru că a făcut naveta de la Giurgiu, acolo unde are domiciliul, la biroul din București.

joi, 27 ianuarie 2011

In sedinta Adunarii Generale din data de 27.01.2011 a fost ales presedintele de filiala,in persoana d-lui Gl.bg.(r)Ferariu Stelian cu urmatoarele date de contact: tel.0722669320,0237252579,ferariustelian@yahoo.com.Vicepresedintele(Stan) si secretarul(Barbarosie) au fost reconfirmati in biroul operativ.La sedinta au participat 74 din 140 de membri.

miercuri, 29 septembrie 2010

Felicitari domnului deputat Gen. NICULAIE MIRCOVICI pentru lupta dusa in PARLAMENTUL ROMANIEI de aparare a onoarei militare


Câteva din interevenţiile deputatului Niculae MIRCOVICI în şedinţa de plen a camerei Deputaţilor din data de 15.09.2010 la Dezbaterea Legii pensiilor
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul admis.
Punctul de vedere al comisiei, şi după aceea domnul Mircovici.
Bine. Domnule Mircovici, domnul preşedinte vrea să se pronunţe după ce aveţi şi dumneavoastră intervenţia.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor,
Am avut şi ni s-a prezentat raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, şi în acest raport, la pct.10 art.6 alin. (1)pct.1 lit.c), era un amendament admis de către comisie, în sensul că prevederile referitoare la cadrele militare în activitate, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se elimină.
Am fost extrem de bucuros în momentul în care am văzut raportul, pentru că din 20 de membri ai comisiei, din 22, 20 prezenţi, nu a existat niciun vot împotrivă. Înţeleg că au participat reprezentanţi de la toate grupurile politice la această Comisie pentru muncă şi protecţie socială.
Dacă atunci nu a fost niciun vot împotrivă, nu înţeleg cum un grup parlamentar, în momentul de faţă, face o astfel de propunere. Şi, iertaţi-mă, eu nu vreau să dau niciun sens politic lucrurilor pe care le discut. Dar, în momentul în care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal avem pe fostul şef al armatei, pe generalul Bădălan, în momentul în care în Parlamentul României avem în UNPR, care formează Guvernul, pe domnul ministru Oprea, de ce trebuie un anume deputat, şi am tot respectul faţă de dumnealui, dar care probabil că se pricepe la armată un pic mai puţin decât cei nominalizaţi, ca să nu mai zic şi de alţi oameni care au avut funcţii de răspundere, au fost miniştri - domnul Săniuţă, domnul Atanasiu şi alţii care sunt prezenţi - n-ar trebui dumnealor să-şi exprime acest punct de vedere?
De aceea, deci, rog... cel puţin ar fi bine pentru binele democraţiei de la noi, să avem şi punctul de vedere al generalului Bădălan şi al domnului ministru Oprea.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Avem, prin urmare, două amendamente: un amendament admis şi un amendament respins.
Se supun la vot... (Rumoare, vociferări.)
E în regulă. Puteţi să susţineţi alte amendamente respinse. Nu este nicio problemă.
Domnul Cindrea. Vă rog.
Domnul Ioan Cindrea:
Permiteţi-mi, înţeleg graba puterii de a trece Legea pensiilor şi a tăia pensiile, pensiile tuturor categoriilor. Dar cred, ca procedură, conform regulamentului, este un amendament admis, este votat cu majoritatea comisiei, care propune scoaterea din corpul legii a pensiilor speciale ale militarilor, poliţiştilor şi altor categorii.
De ce? El este corelat cu un articol cu care toată lumea a fost de acord. după art.201 să se introducă o lege specială şi Guvernul să prezinte şi să depună în Parlament, până la sfârşitul anului, o lege a pensiilor ocupaţionale. Militarii, poliţiştii au o astfel de lege şi noi am trecut acest lucru în argumentaţia respingerii, fiindcă ele sunt legi şi au făcut parte din procesul României de intrare în NATO şi de intrare în Uniunea Europeană. Avem aceste legi şi eu nu cred că trebuie distrus acest sistem legislativ al pensiilor ocupaţionale.
Ca procedură, trebuie supus la vot în primul rând amendamentul admis şi pe urmă, în ordine, fiindcă sunt două amendamente respinse - cel al Grupului PNL, ulterior, cel al Grupului PDL, şi cred că procedând aşa va fi mai multă linişte în sală şi mai puţină tensiune.
Vă mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Bădălan, drept la replică. După aceea, e doamna Pocora.
Domnul Eugen Bădălan:
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Nu o să uzitez de dreptul la replică, pentru că este foarte greu să-i dau o replică colegului Mircovici, pentru că aceasta ar însemna să-mi contrazic o întreagă existenţă.
De aceea, eu am să deschid doar subiectul procedurii. Pentru că, aşa cum ştim toţi, în toată lumea civilizată există şi principiul ocupaţional şi toţi cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se încadrează în acest principiu.
Pe cale de consecinţă, eu vă propun, doamna preşedinte, să supunem votului plenului şi varianta de amendament admis şi propunerea de amendament respins şi plenul să decidă asupra acestei chestiuni.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Domnul Dobre, vă rog.
Domnul Victor Paul Dobre:
Dacă-mi permiteţi, ca să fim foarte clari. În legea prin care Guvernul şi-a asumat răspunderea astă vară, se face recalcularea aşa cum se face ea. Aici ştiţi opiniile noastre. Acest amendament acceptat de comisie, admis de comisie, are în vedere ca segmentul respectiv să facă obiectul unui alt amendament acceptat de comisie, acceptat şi de domnul ministru, respectiv articolul nou, care prevede Legea pensiilor ocupaţionale.
Din acest motiv, logica este să eliminăm, conform amendamentului, şi să mergem mai departe.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot primul... domnule Mircovici, am epuizat timpul alocat dezbaterii pe articole. Se votează întâi amendamentul admis, pe care înţeleg că-l susţineţi şi dumneavoastră, după aceea amendamentul respins şi vedem ce se întâmplă la vot. Da? Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamnă preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor,
Ca drept la replică, pentru că mi-a fost pronunţat numele, eu, din respect faţă de cariera militară pe care am avut-o şi datorită faptului că domnul general Bădălan mi-a fost şef, am dorit să aflu opinia dumnealui aici, şi nu doar să-mi exprime numele aici, şi, în această situaţie, am vrut să vă arăt că actualul sistem de pensii de stat din România ca pensii militare face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva Europeană nr.86 şi 97/1996. Că aceste legi se referă la "o categorie particulară a lucrătorilor" citesc numai din directivă şi că "acordarea pensiei e legată direct de durata serviciului militar, iar pensia este calculată raportat la ultima soldă a gradului militar" am citat din Directiva Europeană.
Dar, pentru că mi-a fost pronunţat numele şi am senzaţia că trebuie să devin un fel de ciucă a bătăilor, am să-mi permit să vă mai citesc din ceva. Din Arhivele naţionale istorice centrale, Fond preşedinţia Consiliului de Miniştri, stenograme, Dosar 12 din 1949, fila 66. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 19 octombrie 1949, Ana Pauker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca şi-au manifestat în mod deschis opoziţia faţă de regimul special de pensionare a cadrelor militare. Şi acum citez din stenogramă, citez din procesul-verbal al reuniunii respective: (Aplauze.)
"Tovarăşul Bodnăraş a prezentat Proiectul de Decret privind micşorarea duratei de disponibilitate şi stabilirea procedurii de rechemare din retragere pentru boală a ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari. Luând parte la discuţii, tovarăşii Vasile Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu arată că nu este just să se aplice un regim de pensionare diferenţiat ofiţerilor, ci trebuie stabilit un regim unic, aplicabil tuturor oamenilor muncii, inclusiv ofiţerilor.
Doamna Roberta Alma Anastase:
O să vă rog să finalizaţi, aţi epuizat timpul alocat intervenţiei.
Domnul Niculae Mircovici:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vroiam să vă spun că Emil Bodnăraş a fost împotrivă, ca ministru al apărării, a perseverat şi, în luna următoare, pe 15 noiembrie, într-o altă şedinţă, sistemul special de pensionare a cadrelor militare a fost menţinut.
Vă mulţumesc.
Mai ales că nu este vorba despre cuantum. Nimeni dintre militari n-a discutat de cuantum, toată lumea a discutat numai de principiu.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Doamna Cristina Pocora.
Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:
Doamnă preşedinte,
S-au prezentat aici argumente pro şi contra. Noi, în Comisia pentru muncă, am dezbătut intens. Atunci ne-am bucurat de prezenţa ministrului muncii, dar şi de prezenţa ministrului apărării. La acel moment, ministrul apărării ne-a clarificat cum domnia sa nu susţine această nedreptate făcută cadrelor militare, cum se va veni cu o pensie ocupaţională. Sigur, aş putea să-l invit pe domnul ministru Botiş să ne dea un punct de vedere, ca să clarifice situaţia, dar, dacă este prezent domnul prim-ministru, cred că cel mai oportun ar fi ca domnia sa să vină la microfon şi să ne clarifice foarte clar cum este cu pensiile militarilor în viziunea Guvernului Boc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot amendamentul admis. S-au epuizat cele cinci minute. Aveţi un talent ca să jigniţi un plen întreg încât, n-are niciun rost.
Domnul Adrian Solomon:
Doamna preşedinte,
Nici pe procedură nu mai avem voie? Spuneţi-ne clar, ca să ştim. Nu pierdem vremea aici, că poate unii au avion şi noi îi reţinem.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Hai să intraţi pe procedură, ca să putem să fie clar.
Domnul Adrian Solomon:
Ceea ce a citit domnul Mircovici aici este extraordinar de relevant pentru ceea ce discutăm noi în acest moment.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Care e procedura?
Domnul Adrian Solomon:
Procedura este că ar trebui să facem o clarificare pentru colegii noştri de la PD, pentru că am văzut, comuniştii au încercat să desfiinţeze aceste pensii speciale...
Doamna Roberta Alma Anastase:
Pro-ce-du-ră!
Domnul Adrian Solomon:
...şi n-au reuşit!
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule prim-ministru.
Domnul Emil Boc:
Distinşi colegi,
Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată.
Aş vrea să precizez că am crezut că la acest microfon sunt intervenţii în cunoştinţă de cauză, mai ales din partea unor colegi care provin din comisia de specialitate. După cum ştiţi, a fost adoptată Legea nr.119/2010. Această lege a început procesul de integrare a pensiilor speciale în sistemul unitar al pensiilor, prin recalcularea acestora.
De aceea, au dispărut pensiile de lux şi se recalculează pensiile speciale.
Sper că acest lucru îl cunoaşteţi. În luna iulie nu ştiu dacă aţi fost prezentă la Parlament sau nu, doamna deputat, dar trebuie să ştiţi că răspunsul la această întrebare a dumneavoastră există încă din luna iulie.
La fel am spus şi atunci că, în condiţiile recalculării pensiilor militarilor, pensiile sub 30 de milioane de lei vechi nu vor scădea, afirmaţie care a fost şi rămâne valabilă.
În rest, aşa cum am declarat, toate pensiile se integrează într-un sistem unitar, pentru că aşa este firesc, impunem la bază principiul contributivităţii din respect pentru fiecare contribuabil din această ţară, iar acest proiect de lege răspunde şi acestei nevoi, dar, pe de altă parte, şi asigurării sustenabilităţii sistemului de pensii din România.
Vă mulţumesc.
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc. Intervenţiile pe procedură e clar că nu mai sunt.
Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul admis de comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, 129 împotrivă şi trei abţineri.
Deci amendamentul a fost respins.
Vă supun la vot amendamentul respins, pe care l-a susţinut în faţa dumneavoastră Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
Votul este deschis, vă rog să votaţi.
138 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri.
Acum, doamna Pocora, susţineţi acel amendament? Pe procedură întâi domnul Toader şi după aceea doamna Pocora are un amendament la...
* * *
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi,
Aş vrea să vă prezint în premieră o hotărâre a Guvernului care n-a fost publicată în Buletinul Oficial. Este o hotărâre a Consiliului de miniştri din 1959, acea hotărâre, practic, stabilea decăderea din dreptul de pensie pentru anumite categorii de militari, pentru marea majoritate a lor şi ceea ce vreau să vă spun, pentru că nu vreau să vă reţin prea mult cu acest argument, este că după 5 ani de la decăderea militarilor din dreptul de pensie, Guvernul comunist şi-a dat seama că a făcut o eroare. Şi, în 1964, şi aş putea să vă arăt textul pe care îl am aici, s-a revenit la acea măsură.
Sigur, eu sper să nu treacă 5 ani până când noi ne vom da seama de această greşeală, pe care doi ani sau depinde de alegerile anticipate, dar hotărârea din 1959 a Consiliului de miniştri de atunci seamănă, din păcate, extrem de mult cu abordarea de acum a Guvernului Boc. Cred că este o mare greşeală care se face, este o greşeală pe care nu ar trebui s-o permitem redactând, finalizând această lege.
Şi pentru cei interesaţi, sigur, le pun la dispoziţie acest text, este, puteţi să mă credeţi pe cuvânt, dar pe ceilalţi, sigur că pot să urmărească textul respectiv şi pe blogul meu. Repet, pentru cei interesaţi.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Înţeleg că aţi scormonit bine în Arhivele partidului dumneavoastră, să găsiţi diverse... (Amuzament.)
Vă rog, domnule deputat Mircovici.
Domnul Niculae Mircovici:
Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte.
Într-adevăr, argumentele de la pct.10 n-au reuşit să reziste în faţa votului democratic şi e OK.
Problema la punctul 14 însă este mult mai delicată şi dacă democraţia funcţionează pe voturi şi probabil că acelaşi va fi şi efectul, cel puţin stenogramele rămân şi, poate, un alt partid, al dumneavoastră sau altul peste 50 de ani va revedea, inclusiv aceste stenograme.
La punctul 14 noi vorbim de o problemă de siguranţă naţională a României şi aici nu e o problemă a Ministerului Muncii, ci e o problemă a Ministerului Apărării, pentru că avem o lege a mobilizării. Cadrele militare care sunt în rezervă şi la care face referire art.14 au obligaţii la mobilizare. Întrebarea mea este foarte simplă: în condiţiile în care nu ţinem cont de ceea ce înseamnă compensarea parţială a unor restrângeri de drepturi şi obligaţii pe care le au cât timp sunt militari activi şi prin aceasta le asigurăm pensia, ce se va întâmpla cu cei pe care îi vom chema la mobilizare.
Doamnelor şi domnilor deputaţi, este motivul pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a solicitat imperativ în avizul pe care l-a dat ca acest amendament să rămână, amendamentul dat de Comisia pentru muncă, să rămână în conţinutul acestei legi.
Şi vreau să vă mai spun ceva. Eu nu sunt reprezentantul niciunui partid care va guverna sau guvernează România. Eu sunt un simplu deputat al minorităţii bulgare care apără interesele siguranţei naţionale a României şi Armata Română.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.
Domnul Mihăiţă Calimente:
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
* * *
Domnul Eugen Bădălan:
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă mulţumesc că, în sfârşit, m-aţi văzut că stau cu mâna ridicată la ultimele patru articole şi chiar dacă o să vă supăr şi o să supăr o parte din membrii grupului căruia îi aparţin şi îi voi aparţine până la sfârşit, să ştiţi că eu, chiar dacă aparţin acestui grup parlamentar, din care, repet, voi aparţine până la sfârşit, am dreptul la liberă exprimare în Parlament ca oricare dintre toţi ceilalţi. Aşa că am să vă rog de acum încolo, ori de câte ori vreau să intervin, să mi se dea cuvântul.
Vă mulţumesc anticipat.
Vreau să clarificăm câteva chestiuni.
Prima, pensionarii militari nu au pensii de lux. (Aplauze.)
A doua, pensionarii militari sunt pensionaţi după legi speciale. (Aplauze.) Pentru că şi existenţa lor se întâmplă tot după legi speciale, legi care le interzic drepturi cetăţeneşti şi prin măsurile drepturilor care li se asigură, considerăm că este o compensaţie a tuturor interdicţiilor care li se induc prin lege.
A doua chestiune. Sunt multe categorii de oameni care depun jurământ la intrarea în profesie. Nici unii nu depun jurământ să moară, în interiorul profesiei lor, pentru ţară. Este singura categorie de oameni care jură să-şi facă misiunea cu preţul vieţii.
Pe cale de consecinţă, credem că respectarea principiului pensiei ocupaţionale este obligatorie. Şi nu discutăm aici despre cuantumul pensiei. Pe cale de consecinţă, vă rog, aşa cum am spus şi prima dată, pentru că eu nu vreau să transformăm discuţiile din Cameră în discuţii care se bazează în primul rând pe emoţii, pe afecte şi să lăsăm să curgă activitatea democratică şi fiecare amendament să-l supunem votului. Şi să-l supunem votului, deşi este pentru prima dată când văd în practica din această legislatură că se supun votului toate amendamentele admise. Până acum niciun amendament admis nu s-a supun votului. Este prima dată când văd că se supun votului amendamentele admise.
Dar, indiferent de ce cred eu, indiferent de ce cred militarii, cei care, printre alte interdicţii au interdicţia de a fi reprezentanţi şi eu acum nu-i reprezint pe militari, reprezint alegătorii din colegiu, între care sunt şi militari activi şi în rezervă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi epuizat două minute, vă rog să finalizaţi.
Domnul Eugen Bădălan:
Şi, de aceea, dacă amendamentul de la punctul 14 se admite, pentru că admiterea sau respingerea trebuie să se facă prin votul majorităţii Parlamentului, a Camerei, dar, dacă el se admite, este obligatoriu să ne întoarcem la amendamentul de la punctul 10 care a fost respins.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnule deputat, îmi cer scuze dacă a fost o scăpare a secretarilor de la prezidiu de a nu vă vedea.
În ceea ce priveşte amendamentele, pentru a fi clar pentru toată lumea, în momentul în care se susţine un amendament respins, şi există şi un amendament admis, de asemenea, până acum a fost, la rândul lui, fiecare amendament susţinut, e firesc să supun la vot, chiar dacă vi se pare o premieră.
Vă mulţumesc.
Domnul Cindrea şi domnul Marton Arpad. După aceea domnul Calimente.
Domnul Ioan Cindrea:
Cred că ne apropiem să vedem lucrurile şi mă bucur că domnul general Bădălan a înţeles corect amendamentele Partidului Social Democrat, asta vrem, sunt pensii ocupaţionale. Aceste pensii ocupaţionale la categorii care au avut nişte limitări de drepturi cetăţeneşti, au fost în slujba ţării, să le respectăm pensia pe care au câştigat-o. Nu sunt pensii mari, nu sunt pensii exagerate, cred că dacă ne-ar spune, ar trece peste confidenţialitate domnul general şi alţi generali prezenţi aici, sau cei care ne privesc, am ajunge la concluzia că este un act de respect faţă de militarii care au slujit această ţară.
Asta vrem. Să rămână pensii ocupaţionale, să nu intre în cadrul sistemului public de pensii, să nu încarce bugetul de pensii, fiindcă bugetul de pensii, cu 200 de militari şi poliţişti şi oameni care au lucrat în servicii speciale se va prăbuşi mai repede, fiindcă ei vor consuma din acest buget de pensii.
Şi art.201 care prevede legea cadru a pensiilor ocupaţionale din care fac parte aceste legi, va reglementa în mod special. Dacă există pensii exagerat de mari ocupaţionale, ar trebui prin impozitul diferenţiat, peste un anumit nivel, să crească impozitarea acestor pensii. Este corect şi, domnule general, ne vom uita la dumneavoastră să vedem cum veţi vota acest amendament. Fiindcă la amendamentul de la punctul anterior, votul dumneavoastră n-a fost pentru susţinerea militarilor din această ţară.
Mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnule Marton Arpad, vă rog. Şi după aceea, domnul Calimente.
Domnul Márton Arpad-Francisc:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Nu am vrut să intervin la aceste dezbateri, însă acest punct 14 şi mai ales discuţiile purtate pe marginea acestuia m-au îndemnat să intervin.
Am impresia că de la o vreme nu se dezbat textele din proiectul de lege, din amendamentele scrise, adoptate şi cele respinse, ci nişte idei. Sunt nişte confruntări de idei pe marginea a ceva care nu se regăseşte sau se regăseşte altfel. Vă dau un exemplu anterior: tare mult s-a vorbit de necesitatea menţinerii variantei comisiei, propuse de comisie, pentru a nu schimba denumirea acestei autorităţi. Or, tocmai în varianta comisiei s-a propus schimbarea denumirii. Bun. Acum, vorbim despre comunişti, foştii comunişti, actualii comunişti, împotriva comuniştilor şi aşa mai departe.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Aţi citit acest text? Vorbeşte inclusiv de persoane trecute în rezervă care au lucrat în domeniul siguranţei naţionale. Să vi-l traduc? Foştii securişti, doamnelor şi domnilor. Doriţi să li se menţină pensiile mari. La fel, foştii poliţişti, unii dintre ei împotriva revoluţionarilor în 1989, doriţi să le menţineţi pensiile mari, pe când toate celelalte categorii de pensionari care au activat în această perioadă, care s-au pensionat sau urmează să fie pensionaţi pe baza unor reglementări specifice, vor trece în rând cu ceilalţi. Vi se pare corect? Mie unul nu mi se pare corect.
Nu voi vota niciodată ca foştii securişti să aibă în continuare pensii mari.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Calimente.
Domnul Mihăiţă Calimente:
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Frunzulică era înscris, domnul Năstase şi după aceea domnul Korodi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
După cum bine cunoaşteţi, România, după eforturi îndelungate, începând din 1991 a reuşit să fie acceptată ca membru al NATO în anul 2004. Acest lucru presupune şi obligaţii, nu numai şi drepturi ale României privind statutul său în cadrul acestei organizaţii. Şi nu numai în cadrul NATO, ci şi al Uniunii Europene, privind componenta de securitate şi apărare a Uniunii Europene.
Toate ţările, stimaţi colegi, din NATO şi Uniunea Europeană au legi speciale privind pensiile cadrelor militare şi ale persoanelor care lucrează în sistemul securităţii naţionale.
Venim aici cu o invenţie pe care trebuie s-o respingem, pentru că sistemul securităţii naţionale se bazează pe toate aceste cadre care sunt nu numai active, dar şi în retragere. Ele au un rol în sistemul securităţii naţionale. Nu cred că putem să facem o asemenea eroare, gândindu-ne la securitatea naţională, la siguranţa cetăţeanului.
Vreau să vă spun un lucru. Gândiţi-vă că România are la, ora actuală, mari probleme privind integrarea, după aderarea la NATO, pe numeroase componente şi asta datorită faptului că militarii şi cei care lucrează în sistemul securităţii naţionale, trebuie să spunem foarte clar, sunt foarte nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în România la ora actuală.
Gândiţi-vă bine înainte de a vota acest punct 14 cu art.5, pentru că punem în pericol securitatea naţională a României.
Cred că aţi citit cu toţii noua strategie de apărare naţională a României şi vreau să vă spun că acolo apare un punct foarte sensibil. Slaba aplicare în instituţii din domeniul securităţii şi siguranţei naţionale a legilor la ora actuală. Această strategie de apărare naţională provenită de la preşedinţia României. În acelaşi timp, sunt menţionate mai multe sfidări şi ameninţări la adresa securităţii datorită slabei guvernări, a unei guvernări care nu vine să răspundă intereselor României şi ale cetăţeanului român.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi depăşit de mult 2 minute. Vă rog să finalizaţi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Vă propun să nu devenim o ţară singulară în contextul euro-atlantic şi european. Să mergem împreună cu celelalte ţări din NATO şi Uniunea Europeană şi să menţinem un statut special pentru cadrele care lucrează sau care au lucrat, pentru că şi acestea care lucrează astăzi, gândiţi-vă că mâine vor fi pensionari. Gândiţi-vă cum privesc cadrele actuale active această lege a pensiilor, gândindu-se vă vor avea nişte drepturi mult diminuate.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc, domnule Frunzulică. Vă mulţumesc.
* * *
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:
Îmi cer scuze, stimate coleg, dar cred că voi fi foarte concis.
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Aş vrea să nu derapeze această discuţie în două direcţii: una, să suprapunem situaţia militarilor români din totdeauna, şi de astăzi, peste ceea ce a însemnat aparatul de represiune comunist şi cu un pretext anume să facem economii de fapt pe spinarea lor doar pentru că-i arătăm cu degetul.
Stimate coleg,
Te informez că în Revoluţia Română, la care am participat şi sunt mândru de asta, Armata Română era de partea Revoluţiei Române în cea mai mare parte a ei. Ca să vorbim poate doar de revoluţie.
Pe de altă parte, nu vreau să derapăm în a socoti că cetăţenii români de altă etnie nu sunt la fel de ataşaţi de interesele armatei române şi nu susţin interesele militarilor români. Nu cred asta şi nici nu accept asta, ca punct de vedere.
Din punctul ăsta de vedere, dacă dânşii doresc, din partea mea să aibă tot sprijinul şi scuzele, dacă vreţi, în opinia unui etnic român.
În final, vreau să vă spun, doamna preşedinte, că dacă noi am căutat în arhive să vedem la ce-i ducea mintea pe bolşevici, un regim instalat sub putere militară sovietică, avem surpriza că unii care n-au citit arhive să ajungă la aceleaşi concluzii astăzi, fără să fie sub putere militară şi mână sovietică de fier. E surprinzător, cel puţin noi pomenim istoria ca să n-o uităm.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
* * *
Domnul Florian Popa:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă reţin numai 20 de secunde. Dacă nu vorbea domnul general Bădălan, n-aş fi luat cuvântul. Sunt fiu de militar, sunt dascăl şi sunt cetăţean român. Şi vreau să amintesc Parlamentului că de 20 de ani încoace, toate sondajele de opinie, să amintesc colegilor mei din Parlament, au dat drept cu maximă încredere trei elemente importante ale neamului: armata, religia-biserica şi învăţământul. Şi e bine să nu le mai bălăcărim noi aici şi să facem ceea ce poporul român, care eventual ne-a trimis aici, apreciază cel mai mult.
Vă mulţumesc, domnule general. (Aplauze.)
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul comisiei.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
68 de voturi, pentru 115 împotrivă şi o abţinere. A fost respins.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins susţinut de PDL.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
117 voturi pentru, 68 împotrivă şi o abţinere.
Acum, vă supun la vot art.33 în ansamblul său, aşa cum a fost el amendat de dumneavoastră.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
113 voturi pentru, 63 împotrivă şi o abţinere.
Art.34 poz.59.
Există şi un amendament susţinut de comisie.
Domnul Mircovici. Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
La art.34 alin. (1), Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune reformularea acestui articol, în sensul scoaterii cuvintelor "soldelor brute". Adică, să rămână numai "salarii brute lunare şi asimilate acestora".
Amendamentul a fost respins de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, plecând probabil de la considerentul că ori soldă, ori salariu, este totuna. Şi, de fapt, aşa cum s-a votat până acum legea, până la art.33, pe bună dreptate, am considerat că militarii sunt la fel de normal angajaţi ca oricare alt cetăţean. Şi, atunci, trebuie să primească aceleaşi drepturi.
Păi, dacă trebuie să primească aceleaşi drepturi, domnilor colegi, haideţi să le dăm şi aceleaşi obligaţii. Pentru că diferenţa între salariu şi soldă, de fapt, face diferenţa între militar şi orice alt angajat.
Orice angajat este plătit cu salariu, pe când militarul are o soldă, pentru că îşi pune viaţa 24 de ore din 24 la dispoziţia serviciului lui, iar obligaţia şi-o certifică inclusiv prin jurământul de care spunea domnul Bădălan, viaţa. Pentru că, altfel, nu am fi corecţi. Unii ar fi cu mălaiul şi alţii ar fi cu făina.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă supun la vot amendamentul susţinut de comisie.
Susţinut de comisie întâi şi pe urmă cel admis.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
169 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 6 abţineri.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins al comisiei, susţinut de domnul Mircovici.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
75 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 3 abţineri.
Vă supun la vot art.34, în ansamblul său.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
114 voturi pentru, 51 împotrivă şi 5 abţineri.
La poz.60, art.35, nemodificat de comisie.
Observaţii? Nu sunt. Adoptat.
La poz.61, art.36, există un amendament susţinut de comisie şi un amendament respins.
Doamna Boghicevici. Vă rog.
* * *

joi, 2 septembrie 2010

Comunicat


Comunicat

Filiala Focsani a S.C.M.D. anunta disparitia fulgeratoare din rindul
membrilor sai a domnului Col. (r) Nache Florentin.
Pe aceasta cale transmitem sincere condoleante familiei indurerate, colegilor si prietenilor sai.
Dumnezeu sa-l ierte !
Biroul Operativ
Filiala Focsani

marți, 24 august 2010

Nu cipurilor din Cartile de identitate

S.C.M.D. Focşani, Data 20.08.2010

chiricaaurelian@yahoo.com

CATRE,

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

DIRECTIA LEGISLATIE

Prin prezenta ne exprimam îngrijorarea faţă de prevederile Ordonanţei pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

Documentul în cauza ridica o serie de probleme atât din punct de vedere juridic de drept intern şi internaţional, cât şi economice, dar mai ales probleme de morală şi de siguranţa naţională.

Vom face o succintă analiză a criticilor pe care le supunem atenţiei dumneavoastră.

1. ART. I – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români,…, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

8. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P., în cadrul unor acţiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale se realizează, cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi beneficiar.

· Înrtebare : în ce conditii şi la ce date(care sunt ele) cu caracter personal din R.N.E.P. care aparţin altor persoane, concret, pot avea acces persoanele fizice sau juridice ? Aceste precizări ale legiutorului trebuie făcute.

Dupa opinia noastra, accesul la această enorma bază de date vizează direct siguranţa naţională mai ales în actualele condiţii internaţionale.

2. Art I pct. 8 alin.(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează gratuit, dacă legea nu dispune altfel, în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţie, şi:

a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;

b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de

executare silită prevăzute de lege;

c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;

e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

f) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;

g) poliţia comunitară/ poliţia locală;

f) alte persoane juridice, în condiţiile legii.

· Pornind de la instituţiile enumerate mai sus cum este posibil ca un agent al politiei comunitare sau angajat al primariei sa aiba acces la datele mele personale cum ar fi, copiii pe care îi am « din flori », sau câte neveste am avut sau ,la amprentele mele sau la amprentele irisului ?

· Casele de sanatate au baze proprii de date şi emit documente specifice aşa cum prevăd legile în vigoare, deci, nu au nevoie de acces la RENEP ; ele ,eventual pot adresa cereri punctuale .

· Întrebare : care sunt alte persoane juridice arătate de aliniatul f),care au acces la această bază de date ? Lipsa de reglementare prin neprecizarea strictă a lor este foarte periculoasă .

3. Art I pct. 8 alin (4) Contractul prevăzut la alin. (2) şi protocolul încheiat în condiţiile alin.(3) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.

  • Întrebare; deoarece ordonanţa nu prevede, care este actuala legea în conformitate cu legislaţia Europeană care prevede destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege?

4. Art I pct. 9. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 11 se modifică ...:

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, precum şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

10. După alineatul (21) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alin. (22), cu următorul cuprins:

„(22) Cartea electronică de identitate şi cartea de identitate se eliberează cetăţenilor români domiciliaţi în România şi constituie documente de călătorie, în condiţiile Legii nr.248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.”

  • Întrebare : In sensul alin (21) rezulta că Cartea electronică de identitate nu este act de identitate si deci nu prezinta nici o relevanţă juridică. Dacă se doreşte un alt act facultativ de călătorie trebuie să îl numiţi altfel fără a folosi termeni de Carte sau Buletin . În continuarea observatiei rezulta din ordonanţă că nu exista nici prevederea că acest act este facultativ şi nici prevederea că este obligatoriu.
  • Întrebare : de ce se prevede introducerea în România a Cartii Electronice de identitate dacă nu exista o hotărâre la nivel de lege europeană care să oblige la acest lucru statul ?

5. Art I pct.11. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 111, cu următorul cuprins:

Art. 111 - (1) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.

  • Întrebare : care este scopul introducerii de cipuri în cărţile de identitate deoarece acesta sistem scade securitatea posesorilor, care sunt orcând expuşi furtului de date, furtului de identitate, sau armelor cu sisteme de interogare amic inamic ?
  • Întrebare : care este actul normativ european care prevede obligativitatea României de a introduce acest sistem de cipuri în Cărţilor electronice de identitate ? De ce nu este trecut concret în ordonanţă ?
  • Întrebare : unde se prevede în ce modalitate posesorul poate verifica datele pe care le are inscrise în totalitatea lor şi dacă ele sunt înregistrate cu bună credinţă ?

6. Art I pct.11. alin (3) Conţinutul de date al cărţii electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

  • Obs :

a) a mai fost o autoritate de supraveghere a fondurilor de investitii şi s-a ales praful de banii noştri . Probabil nu se doreşte acelaşi lucru şi cu datele noastre biometrice ;

b) unde se precizează care sunt datele care urmează a fi înscrise in Cartea electronică de identitate ;

c) în ordonanţă nu se face distincţie între normele privind semnătura electronică şi date biometrice înscrise în cipuri.

ÎN CONCLUZIE

Cartea de identitate este documentul emis de Statul Român pentru cetăţeni săi pe banii contribuabililor în condiţiile în care instituţiile şi legile proprii trebuie să îi apere.

Uniunea Europeană nu a emis norme obligatorii de implementare a cipurilor electronice specializate în actele de identitate interne.

De asemenea, nu se susţine nici teza, că acest document este recunoscut şi valabil peste tot în Uniunea Europeană, deoarece sunt state ale uniunii care permit accesul cetăţenilor Români doar cu paşaportul.

Modificările care trebuie făcute atât în infrastructura informaţională cât şi emiterea fizică a Cărţilor electronice de Identitate, în care sunt introduse cipuri specializate şi securizate, necesită acordarea de importante resurse financiare pentru construirea în 2010 a unei platforme pilot destinată testelor asupra noului act de identitate şi a sistemului tehnic şi informatic, în scopul verificării, generalizării şi operaţionalizării sistemului din Ianuarie 2011.

Ori în actuala criză economică, prin care trece o naţiune întreagă, a propune un asemenea act normativ care implică costuri foarte mari, reprezintă aşa cum arăta Primul Ministru atac la securitatea economică a statului.

Introducerea cipurilor în documentul de identitate duce la scădere securităţii personale a posesorilor care vor fi identificaţi automat ca sunt Români la intrarea în magazine sau instituţii şi de aici poate apare un comportament discriminatoriu, ostil sau chiar provocator din partea personalului.

La fel şi în cazul unor conflicte majore, în teritoriul vremelnic ocupat securitatea personală scade dacă ai asupra ta o Carte Electronică de Identitate.

Un alt motiv serios de îngrijorare o constituie eruptiile solare , care se vor intensifica în următoarea perioadă . Peste un anumit nivel a radiatiilor ele distrug memoriile de tip smartcard deci toată baza de date dispare iar Cartea electronică devine inoperantă.

Dispariţia prenumelor părinţilor şi introducerea în locul lor a cetăţeniei, care s-a dispus prin HG 516/2009 dă sentimentul că părinţi naturali în România nu mai există, iar noi am fost creaţi artificial. Modalitatea de introducere a cetăţeniei este incorectă deoarece prin o împărţire corespunzătoare a spaţiului exista posibilitatea înscrierii tuturor elementelor în spaţiul destinat înscrisurilor.

Considerăm că această problemă poate fi rezolvată de prezenta ordonanţă .

În acelaşi sens va solicităm scoaterea Art. I pct 11 de modificare a art 11 aliniatul (1), (2) şi (3) şi interzicerea în totalitate a folosirii cipurilor in documentele de identitate.

Considerăm total abuzivă şi folosirea datelor biometrice în cărţile de identitate.

Cu deosebită consideraţie,

Cpt. C.dor (r)

Ing. Chirica Aurelian