duminică, 27 aprilie 2014
In atentia membrilor SCMD care sunt parte in dosarele pe revendicare
In scopul facilitarii accesului colegilor nostri la verificarea
stadiului dosarelor in care sunt parte, asa cum acestea apar pe portalul
Tribunalului Bucuresti (TB), tabelele postate de noi au fost completate
cu rubrica "Link dosar". Pentru a putea accesa informatiile
aflate pe portalul TB, procedati in felul urmator:
- faceti click pe celula din dreptul numelui dvs. http://portal.just.ro (culoare neagra); va apare anuntul "Accesati linkul: ........ (apare in culoare albastra)"
- faceti click pe linkul aparut in culoare albastra; se va deschide pagina TB cu numarul dosarului dvs.
- faceti click pe numarul de dosar (culoare albastra); in continuare apar informatiile despre dosarul cautat.
SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC
Col (r) CALOIAN M.
- faceti click pe celula din dreptul numelui dvs. http://portal.just.ro (culoare neagra); va apare anuntul "Accesati linkul: ........ (apare in culoare albastra)"
- faceti click pe linkul aparut in culoare albastra; se va deschide pagina TB cu numarul dosarului dvs.
- faceti click pe numarul de dosar (culoare albastra); in continuare apar informatiile despre dosarul cautat.
SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC
Col (r) CALOIAN M.
Reflectii neutre despre patimile pensionarilor militari /General (r.) dr. Mircea Chelaru, fost Șef al Statului Major General 26 martie 2014
„ și tu, Brutus...”
Ca orișice slujitor de
bună credință al cetății, înteresat nu numai de mersul vieții sale prozaice, am
ținut treaz ochiul de veghe asupra rânduielilor ce se mai bezmeticesc pe
la noi. Am asistat neputincios,cel puțin în ultimii trei ani, la curbe de sacrificiu,
la numărători multiplicate pe diagonala președintei Camerei Deputaților, la
execuții mediatice ale ”nesimțiților” de pensionari militari sau diplomați
trași pe dreapta diplomației. Ba chiar am fost la un pas de restaurație. Căci
ce altceva se putea a fi numită acea ”lovitură de stat” dată în miez de vară,
de privitori cu mânecă scurtă și brațe încrucișate! Am constatat consecvența
majorității politicienilor noștri în minciună și delațiuni reciproce dar și
nelipsita tocmeală românească pentru drepturile ce se cuvin de drept. Nu m-am
mirat să văd că obiceiul pământean al ”datului la pace cu oricine ar fi,numai
bine să-mi fie!” este la fel de actual, vivace și aplicabil fără scrupul. Un
troc imund, degenerativ și ucigător de demnitate.
Recunosc sincer că m-am
lăsat și eu, ca mulți alții,cuprins de mania evolutivă a conflictelor,
îndeosebi atunci când tema s-a plasat pe domeniul statutului militarilor și al
drepturilor lor legitime. Când am văzut o turmă de scălâmbăiați defilându-se
obraznic pe la diverse televiziuni, când mai nimeni dintre responsabilii cu
grade generoase ale Armatei României nu a plesnit sever limbuții de serviciu a
unei puteri în derivă, m-am implicat, cu titlu personal, în numele demnității
Ostașilor în Rezervă. În lipsa unor date concludente din intimitatea acelor
decizii discreționare, chiar autocratice, rostite de pe eșafodul executoriu
prezidențial, am reacționat la numitorul comun al celora afectați de
consecințe.
Așa se explică prezența
mea, ca gest solidar, în cadrul Sindicatului Cadrelor Militare, recunoscându-le
legitimitatea de circumstață a demersului și parțial, instrumentele de luptă
sindicală. Țin să reamintesc că am fost și rămân pe mai departe un susținător
al rigorii și sobrietății instituției militare, în termenii de respect
instituțional reciproc. În calitatea de Șef al Statului Major General am produs
condițiile pentru alinierea la principiile-standard ale managementului resursei
umane practicate de toate țările membre NATO, fapt care explică și existența
Legii 164 din 2001.
Culmea ironiei și a sorții
batjocoritoare! Știți cine a susținut cu ardoare și distinsă vehemență această
lege?Nimeni altul decât liderul grupului PD de atunci, deputatul Emil Boc!
Pentru ca după aproape 10 ani de bună funcționare, legea să fie substituită cu
una de batjocură! De către cine? De către chiar cel care o susținuse cu
argumente imperiale! M-am întrebat ce anume i-a determinat pe acei guvernanți
să prăvale peste Rezerva Armatei României, și nu numai, tone de invective și
mizerii inventate!Am găsit în istorie un precedent împotriva Armatei Regale,
mai bine zis a rămășițelor Armatei Regale, de prin anii 1947-1953, când se
puneau bazele armatei populare, și trebuia cu orice preț să fie distrusă orice
reputație și demnitate anterioară, inclusiv eroismul de pe câmpurile de jertfă.
Pentru acele vremuri știm
cine și de ce a produs nimicirea miezului dur al rezistenței naționale
împotriva bolșevismului criminal. Dar azi, azi când tot declamăm că ne-am
debarasat de tenebrele unui trecut greu de explicat,cum se explică reluarea
”copy-paste” ale acelui trecut? Astăzi am răspunsul cuvenit dezarmant prin
simplitatea lui. Nu este nici un scenariu ascuns. Nu este nici o directivă de
pe aiurea. Este rezultatul aceleiași proaste guvernări care a trimis toată Țara
în faliment! Este rezultatul a celor cinci cicluri electorale care
au produs același tip de clasă politică incompetentă, coruptă, ipocrită,
imorală și lipsită de demnitate, toate răsfrânte amarnic asupra întregului
comportament public al societății.
Cercetând
analitic cele
întâmplate aveam să aflu că echipa Boc-Șeitan, recurgând la fantoșa
contributivității,urmăreau reducerea tuturor pensiilor speciale cu peste
50%.
Cei doi, și pe lângă ei niște susținători mimeți, au ”confuzionat” cu
rea intenție noțiunea de ”pensie specială” cu cea de ”pensie
preferențială” cu alte cuvinte, total necuvenită! Mesajul public sună
cam
așa: ”Păi, vezi tu popor român de ce trăiești prost? Din cauza
paraziților care consumă averea bugetară cu pensiile lor ”nesimțite”.Trăiești
rău pentru că nenorociții ăștia din Armată, MAI, SRI, SIE, SPP,Diplomație,
Justiție, îți mănâncă banii de medicamente și îți iau pâinea de la gură!” Iar
românului nu-i trebuie mult să se apuce de înjurat.Mai ales când îi pui la
dispoziție și niște televiziuni traficate de delatori patentați!Și astfel din
Columnă de Stabilitate,Armata– referindu-mă doar la ea – a ajuns Stâlp de
Infamie! Numai și pentru subminarea credibilității Armatei cei doi ar trebui să
răspundă în fața Națiunii!Cu
aceste idei frământate l-am abordat
direct pe ministrul Gabriel Oprea.Voiam să știu câtă ”vinovăție” poartă
pentru calamitarea fără precedent a Armatei. Pentru că era militar și ar
fi trebuit să reacționeze diferit față de un ministru civil pus doar să
se căpătuiască prin contracte care mai de care mai oneroase.Cele ce
urmează cu siguranță vor surprinde pe mulți,așa cum de altminteri am
fost la rândul meu pus într-o anume stare de nedumerire.Mai
întâi de toate mi s-au confirmat substraturile din spatele discursurilor
parlamentare pe temă, mai ales momentul în care ministrul Oprea și-a
anticipat
demisia de onoare în cazul în care nu se revine asupra oneroasei
decizii.
Declarație de militar. Politic, în momentul acelei declarații sincere,
nu avea
nici o șansă. Politic se baza numai pe dependența Guvernării, de
susținerea sa
conjuncturală. Grupul lui parlamentar, destul de eterogen, putea fi
desmembrat
prin cunoscutele tertipuri politicianiste corupătoare. Comisiile de
apărare
dăduseră deja avizele, la ordinul primit ”de sus”. Culmea e că în aceste
comisii erau militari de rang înalt. Chiar și un fost șef al Statului
Major
General, sărit în barca puterii! În aceste condiții, cu spatele la zid, a
ales
strategia convertirii legii încriminate. Pe românește, să o
”șmecherească” în sensul protejării drepturilor militarilor.Cu toate
tertipurile
tehnice care sunt astăzi devoalate, cică în numele legalității, de un
alt
”fost” pe la minister, cu voluptatea cinică a unui canibal
instituțional.
Adică, de la schimbarea bazei de calcul până la redefinirea veniturilor
de
orice proveniență, asumându-și toate riscurile! Pentru ministrul Gabriel
Oprea
consecințele au fost dure și ireconciliabile. Un personaj onest din
cancelaria
fostului premier Boc avea să mărturisească șoptit că: ”s-a bătut cu
pumnul în masă și s-au proferat amenințări! ”Anumite voci”de prin preajmă”
confirmă,pe o altă situație, atenționarea președintelui Băsescu către Boc: ”Lasă-l,
măi, în pace.Nu te pune cu Oprea. N-ai ce-i face. Să-și facă legea cum vrea!”
Rezultatul? Din ceea ce știu sigur, peste 60% din pensiile militare calculate
la stagiu complet de carieră militară au crescut. Cu variabile între 5 și 45%.
Multe au rămas la fel. Numai că cele care aparțin cadrelor
disponibilzate, din porunca Statului Român, au scăzut nedrept. Eu
m-am trezit cu o reducere de 80%!După două ”reprize” de contestare am rămas cu
un deficit de 5 milioane vechi.Cei care lucraseră la reconstituirea
documentelor erau în afara specialității minim reclamate de o asemenea
operațiune.Și ca mine mai sunt cel puțin 15 mii de camarazi. Militarul Oprea
s-a bazat pe corpul din subordine ca orice militar de profesie. Numai că legea
fiind imposibilă, a fost imposibil să fie corect aplicată. De unde miile de
aberații care dăinuie și astăzi și care continuă să producă nedreptate.L-am
întrebat simplu: ”de ce nu ți-ai dat demisia” și mi-a
răspuns: ”n-ai înțeles!Simplu! Pentru că mi s-a dat mână liberă; un
asemenea avantaj politic era greu de sperat. Dacă plecam, făcând pe ”deontologul”,
astăzi 80 de mii de pensionari militari aveau pensia redusă în medie cu peste 40%. Mi-am
pus pe mulți în cap. Dar sunt mulțumit că am salvat ce era posibil. Urmează și
restul...”
Generalul Oprea Gabriel a acționat corect.
Atât cât i-a permis mediul politic viciat și ostilitatea unui cabinet
marionetă. Ministrul Gabriel Oprea însă, poate fi culpabilizat
pentru comunicare deficitară.Are o vulnerabilitate provenită din
chiar meseria noastră de bază.Noi, militarii vorbim puțin. Răspundem numai când
suntem întrebați. Considerăm că totul este înțeles, conform algoritmului nostru
de gândire și nu ne mai explicăm acțiunile. Când pentru cea mai reușită acțune
ni se recunosc meritele prin formula concentrată:”Vă felicit”, noi răspundem
sec:”Servesc Patria”.Pentru că aceasta este menirea noastră!
Ministrul-politician Gabriel Oprea
decontează sever acțiunile generalului-militar Oprea Gabriel,neexplicate la
timp și credibil, de un sistem osificat în reflexe stereotipe! Greu se mai
împacă Armata cu politica!Și nu doar la noi...
Dar pentru mine,tristețea
cea mare vine din atitudinea militarilor repede divizați în structuri diferite,
după modelul bine-cunoscut al românilor bolnavi de șefie. În loc să facă front
comun pentru o cauză comună,asociații sau sindicate diferite s-au luat la
”harță”aducându-și acuze reciproce sau învederând prioritatea legitimității de
reprezentare. Nimic mai păgubos pentru spiritul nostru de corp. Nu am
depus jurământul de credință sub drapele diferite. Suntem din același trup
al Armatei României și acest numitor comun trebuie să redevină legitimația
noastră de prezentare. Este destulă hulă, zâzanie și mahalagism în spațiul
politic și nu este nevoie de un ”supliment” militar.Astăzi, știu că
există o anume voință de a produce ”dreptate până la capăt”.Da, este sloganul
USL pentru care românii le-au dat votul de cvorum. În numele acestui
principiu i-am cerut politicianului-general Gabriel Oprea să-și ducă ”crucea
până la capăt”. N-a fost nevoie de insistențe. M-a asigurat necondiționat.
Pentru că noi, militarii, nu cerem pomeni. Cerem doar drepturile cuvenite date
de Poporul în serviciul căruia vom fi până în ultima clipă de viață. Corecția
unei legi neghioabe se poate face prin Corpul Legiuitor și inițiativă
guvernamentală dar și prin atitudinea solidară a corpului cadrelor de rezervă
și active, prin dialogul nediferențiat al militarilor înșiși. Vă chem, stimați
și de neînlocuit camarazi de Viață și de Țară la unitate, la respect față de
valorile noastre imuabile, la bună și rânduită lucrare pentru Patria Română.
General (r.)
dr. Mircea Chelaru, fost Șef al Statului Major General
(preluare de pe pagina colegilor din filiala Iasi)
(preluare de pe pagina colegilor din filiala Iasi)
marți, 22 aprilie 2014
DECLINUL(CRIZA MORALĂ) A SOCIETĂŢII CIVILE
Recunoaşterea de sine
Din perspectivă
spirituală, filosofică şi psihologică sufletul
reprezintă esenţa imaterială (posibil nemuritoare) a unei persoane. Creaţie a
lui Dumnezeu, sufletul, alături de spirit şi psihic sunt relaţionate conceptual,
în diferite studii şi prezentate drept „ocupante necorporale şi eterne” ale
fiinţei noastre. Considerat partea
esenţială ce alcătuieşte conştiinţa şi personalitatea umană, sufletul
este cel care decide cum ne comportăm noi, oamenii. În lucrarea sa „Republica”,
Platon (427- 347 î.ch.) identifica trei secţiuni semnificative care alcătuiesc
sufletul omenesc: o parte doritoare (Eros-ul, apetitul, dorinţa), una care
raţionează (Logos-ul, mintea sau raţiunea) şi una care îndrăsneşte (Thymos-ul,
emoţia, spiritul de dreptate, recunoaşterea de sine, masculinul). Aceste
componente, deşi au funcţii specifice, sunt interdependente într-un suflet
echilibrat şi împăcat. Am cunoscut, de-a lungul vieţii, multe persoane pentru
care, dorinţa şi raţiunea erau apreciate, drept suficiente, pentru a gestiona
corespunzător procesele specifice şi cele de ordin general, ale vieţii lor.
Numai că, din când în când, şi aceste persoane căutau şi solicitau
recunoaşterea propriei valori, a
principiilor, sacrificiului şi efortului material pe care ei le-au
investit în propria valoare. Această pornire umană îşi are originea în cea de-a treia secţiune a sufletului uman,
„Thymosul” care reprezintă simţul înăscut pentru dreptate. Vă reamintiţi
probabil, reacţia noastră din ianuarie, februarie 2011. însoţită de sentimentul
de mânie, ca urmare a nesocotirii sau
subestimării rolului şi locului social al rezerviştilor definit, acceptat şi
câştigat prin Legea nr.164/2001. Dorinţa
recunoaşterii efective a sacrificiului nostru, într-o societate civilă strivită
de acoliţii politici de sorginte portocalie conduşi de boc, a fost inegal şi discriminatoriu satisfăcută şi de aceea am pledat pentru o recunoaştere generală şi reciprocă,
în care, fiecare să ne recunoaştem demnitatea şi umanitatea celorlalţi pentru
ca cele două valori ale noastre să fie recunoscute de „statul portocaliu al lui boc”, prin
reglementarea, acordarea şi dezvoltarea drepturilor şi libertăţilor câştigate.
Noi toţi ne-am încurcat printre funcţiile de servitute şi servilism, nereuşind
să menţinem active garanţiile şi puterea de recunoaştere reciprocă atât în
raporturile cu instituţiile statului cât şi în convieţuirea şi dialogul public.
In schimb, ne-am menţinut „autonomia” ca indivizi „slobozi la gură” iar site-urile
noastre au fost penetrate şi invadate de impostori. Cu toate relele, împreună,
am depăşit etapele cele mai grele prin care am trecut după 1989. Pentru a
reuşi, în continuare, este nevoie de a ne recunoaşte reciproc şi responsabil,
demnitatea. Pentru a reuşi este nevoie să procedăm astfel încât societatea
civilă să ne protejeze onoarea şi să ne
întărească legitimitatea!
Criza morală a societăţii civile
Societatea geme
sub greutatea şi fărădelegile piramidei politice. Imi amintesc că, imediat după
1990, românii şi-au dorit o societate
care să ofere condiţii fiecărui cetăţean de a trăi viaţa cum îi convine
de a avea sentimente şi opţiuni individuale, în conformitate cu rezultatele
muncii sale. Cu toţii ne-am îndreptat speranţele către politică şi politicieni.
Am sperat că societatea românească
modernă se va întemeia pe cele trei componente importante: economică (ce
produce valoare-bani), politică (responsabilă de dezvoltarea componentei
economice) şi componenta societăţii civile (care legitimizează sau amendează
componenta politică şi economică). Cea de-a treia componentă (societatea
civilă) formată din structuri autonome în raport cu statul (un sistem al
puterilor nonstatale), realizate pe plan naţional sau local trebuia să
reprezinte cadrul de manifestare a
drepturilor indivizilor, a minorităţilor în
raport cu forţa statului. Pentru a atenua din suferiţele unui popor care
trecea printr-o lungă perioadă de tranziţie spre economia de piaţă, au apărut
ca „ciupercile după ploaie” mult aşteptatele structuri ale societăţii civile,
garantul protecţiei cetăţenilor împotriva deciziilor politice incompetente sau
abuzurilor economice şi financiare. După cum s-a văzut, anunţul preşedintelui
de a tăia cu 25% salariile bugetarilor şi cu 15% pensiile şi ajutoarele
sociale, în mai 2010, nu a făcut valuri în structurile societăţii civile , în
majoritate, înregimentate şi subordonate politic. În loc să găsească împreună cu structurile
politice implicate în administrarea societăţii,
căile ideale pentru protecţia vieţii cetăţenilor şi să ia atitudine
drastică şi fermă împotriva abuzurilor, aceste structuri au neglijat interesele
vitale ale majorităţii populaţiei. Interesul cetăţean-stat a fost tăvălit de
ciuma portocalie care a impus instrumente de dominaţie juridică discriminatorie.
Elementele de coerciţie publică s-au îndreptat numai împotriva preşedintelui şi
supusului boc, lunecând pe lângă adevăraţii vinovaţi, structurile societăţii
civile: sindicatele, ONG-urile, asociaţiile profesionale, organizaţiile
politice, organizaţiile filantropice, organizaţiiile religioase, mişcările
ecologiste, media, etc.
După un sfert de
secol de trai şi comportament capitalist, în absenţa unei societăţi civile
active şi independente, politica ne-a transferat într-o lume în care lucrurile
cele mai absurde sunt posibile. Dacă spui adevărul devii suspect, spiritul
legii este complet anihilat de litera legii (des schimbătoare şi ameţitoare),
atât economia cât şi celelalte componente esenţiale ale vieţii sunt bântuite de
fantasmele libertăţii absolute, sărăcia a devenit o boală degenerativă ca şi
indiferenţa, iluzionismul separatist ne dă târcoale, slugărnicia
socială a luat
locul structurilor sociale active, principiile şi valorile democraţiei
politice
sunt din ce în ce, numai declarative iar vechea ameninţare din spaţiul
ex-răsăritean este alimentată, prin declaraţii provocatoare. Se poate
spune că societatea civilă îşi
menţine declinul şi criza morală instituite cu mult înainte de 1989 şi
că toate
relele sunt posibile datorită pierderii „respectului faţă de sine” având
ca
principali subiecţi, individul şi societatea.
Această stare de amorţire socială şi indiferenţă, a individului şi a
structurilor societăţii civile faţă de abuz, sunt cauzate de următorii
factorii: poziţia de indiferenţă şi
nepăsare pe care o adoptă subiecţii respectivi faţă de ceea ce se petrece în
jurul lor; toleranţă excesivă şi servilism faţă de politicienii superficiali ce
pun în funcţiune, din patru în patru ani, instituţiile statului şi sistemul de corupţie aferent; încercarea
eronată de schimbare a eficienţei instituţiilor statului fără reformarea
structurii sufleteşti ale celor care le
conduc; absenţa liderilor politici care să întruchipeze idealurile colective; reânoirea falsă a
clasei politice fără recrutarea tinerilor capabili şi patrioţi; reducerea
sistemului cultural autohton şi înstrăinarea resurselor; deformarea atitudinală
prin manipulare, ameninţare şi şantaj; abandonarea elitei universitare etc. În
această societate manelizată şi tabloizată este necesar să ne menţinem statutul
şi rolul nostru de cetăţeni responsabili evitând capcanele libertăţii excesive
dar şi falimentele sistemelor sociale de protecţie. Experimentul care s-a efectuat şi se
efectuează asupra noastră, îl voi considera eşuat numai atunci când reformarea
structurii noastre sufleteşti va avea loc sub patronajul Thymos-ului iar
societatea civilă ne va urma exemplul. Dar până atunci, din păcate,
comportamentele politice rămân controlabile şi şantajabile, sindicatele
continuă să facă afaceri cu statul, sistemul juridic este „atacat” din toate
părţile, patronatele cele mai prospere
dezvoltă profitul tot din contractele cu statul, minciuna este la
ordinea zilei, declaraţiile politice sunt penibile, iar soluţiile sistemului de
guvernare se pierd în „marile proiecte”. Deocamdată, rămân la crezul meu: românii gem sub greutatea şi abuzurile
piramidei politice de sorginte ordoliberală, o „religie economică îmbrăţişată”
peste tot în lume!
P. Mandu
(preluare de la colegii din filiala Brasov)
Bine ati venit la noi, domnule Ponta
BINE ATI VENIT LA NOI,
DOMNULE PONTA
In Istoria
oricarui popor la care gena de sinucigas nu a fost activata, armata si
structurile de ordine publica si protectie constituie primul / ultimul bastion
al existentei sale nationale si statale. State fara armata nu exista! Pana si
statul Vatican are Garda elvetiana! Armate fara stat exista insa si pot
constitui sau reconstitui, in jurul lor, state! Israelul si Palestina sunt cele
mai recente exemple.
Din
perspectiva acestei realitati, noi, militarii, am inteles corect numirea de
catre primul ministru a unui general de care-l leaga mii de fire politice in
fruntea Ministerului de Interne si subordonarea, direct, de catre Guvern, a principalelor
servicii de informatii ale statului, prin promovarea sefilor acestora ca
secretari de stat. In contextul ofensivei redeclansata de ultimele redute ale
regimului basist impotriva democratiei, cu mijloace specifice statului
politienesc, am inteles si necesitatea protejarii intereselor nationale
impotriva tradarii in interes personal, prin mutarea cabinetului de lucru al
primului ministru la Ministerul Apararii Nationale. Cu atat mai mult cu cat, in
Romania, constitutional, militarii au, prin Art.118, misiunea de garant al
democratiei constitutionale. O misiune pe care si-a asumat-o, inca de la
infiintarea sa in 2009, si SCMD, principalul organizator al societatii civile impotriva masurilor
distructive ale unui regim opresiv, de dictatura personala.
Ceea ce
trebuie sa inteleaga, insa, premierul este ca, la ora actuala, capacitatea de
riposta si indeplinire a misiunilor de catre structurile militare, ordine
publica si siguranta nationala a fost serios diminuata de razboiul psihologic
si imagologic declansat, in 2009, de regimul Basescu - Boc impotriva lor, avand
drept obiectiv mascarea distrugerii programate prin zisele “reforme” si
disponibilizari insotite de umiliri fara precedent.
Structurile
militare au doua componente inseparabile: partea activa si rezerva. Partea
activa a fost serios diminuata, umilita prin promovarea politicului si
incompetentei in functii de conducere, prin avansari care au facut deliciul
presei si continuarea disponibilizarilor irationale. In plus, cei ramasi in
activitate, au fost timorati prin compromiterea viitorului lor ramas la bunul
plac al slugilor basiste si al legilor anticonstitutionale si antieuropene,
promovate prin troc sau frauda parlamentara, 329/2009, 119 si 263/2010, OUG
1/2011.
Aceleasi legi
au constituit, insa, pentru rezerva, legi ale genocidului, urmarindu-se
programat parasirea, de catre rezervisti, “pe cale naturala a sistemului”. Daca
activilor le-a fost batjocorit prezentul si li s-a furat viitorul,
rezervistilor le-a fost furat si batjocorit trecutul si li s-a interzis, nu
numai viitorul, ci si insusi prezentul.
Spre luare
aminte, in vederea transforamtii miltarilor in garant real al democratiei
constitutionale, ne adresam premierului in calitatea domniei sale de
profesionist in domeniul juridic, punctandu-i principalele tare ale legislatiei
basiste antimilitare, din perioada 2009 – 2011:
- Nerespectarea
legislatiei UE care recunoaște fără rezerve dreptul unor categorii
socio-profesionale (magistrați, militari, polițiști) la un regim aparte în
domeniul pensiilor (Dir. nr. 2003/41/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 2003, privind pensiile ocupaționale). De remarcat ca, prin
decizii succesive, in interesul dictaturii basiste, CCR a recunoscut acest
drept magistratilor (atribuindu-le un
“statut constitutional”) si comisarilor de conturi (!).
- Incalcarea prevederilor
legislatiei existente la momentul emiterii noilor acte normative, respectiv a
Constituției României/2003 (art. 11 alin
(2), art.15 alin. (2), art. 20 alin (2), art. 44 etc. ) și a art. 5 din Legea
nr. 287/2009 (Codul Civil): „Aplicarea
prioritară a dreptului Uniunii Europene. În materiile reglementate de prezentul
cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent
de calitatea sau statutul părţilor.”
- Legea nr. 119/2010,
privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, HG nr. 735/2010, OUG nr.
1/2011 si Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii au dus la:
- nerespectarea principiului neretroactivitatii legii, deoarece au afectat
drepturile de pensie stabilite anterior in mod corect si legal prin Legea nr.
164/2001 si nr. 179/2004;
- incalcarea principiului drepturilor deja castigate - principiu consacrat in
legislatia interna de-a lungul timpului, desi nu este statuat “expresis verbis” in vreun act normativ,
dar materializat in legi (spre exemplu, tot in domeniul pensiilor, Legea nr.
19/2000, art. 180, alin (7), reglementa cuantumul cel mai favorabil al pensiei,
conform acestui principiu care a fost preluat si de Legea nr. 263/2010, art.
169, pct. 5); Prin urmare, acest
principiu a fost recunoscut tuturor pensionarilor - mai putin militarilor!
- institutia Avocatului poporului, in concluzia Raportului special pentru anul
2012 mentioneaza: “aplicarea legislatiei
de eliminare a pensiilor de serviciu s–a facut cu nerespectarea textului din Constitutie ce a reprezentat temeiul
legal, iar masura preconizata a aduce economii la buget a adus de fapt
cheltuieli anuale suplimentare de cca 1
mld de lei”
- aplicarea irationala si absurda a principiului contributivitatii unei
situatii ipotetice “ca si cum ar fi
existat”, in fapt militarii si politistii nu au contribuit la sistemul
public de pensii pentru ca au facut parte dintr-un alt sistem cu prevederi
proprii care nu prevedea aceasta obligatie, iar acum lucrurile sunt prezentate
ca si cum militarilor li s-ar face o favoare (alaturi de agricultori!) in
sensul ca, desi nu au contribuit la asigurarile sociale, li se asigura, totusi,
un “ajutor social”
- incalcarea grosolana a principiului nediscriminarii cetatenilor,
in baza oricarui criteriu de orice natura. Activitatea militarilor nu s-a
desfasurat in baza legislatiei muncii, ci au fost de natura contractuala. Ei
si-au respectat pe deplin contractele “de sange” semnate de-a lungul carierei,
incepand cu accederea in institutiile militare de invatamant. Statul roman, in
regimul Basescu – Boc, cu siguranta nu! Militarii nu au avut carnete de munca. Prin
urmare nu se poate reconstitui cu precizie si exactitate volumul veniturilor
realizate in cariera. Parte din documentele de evidenta s-au distrus conform
legilor in vigoare si nu pot fi reconstituite;
- aparitia unor situatii de neimaginat intr-un stat “normal”
– dupa recalculare, revizuire si regularizare parte dintre subofiteri si
maistrii militari (cu deosebire proveniti din aviatie, radiolocatie, servicii
secrete etc) au pensii mult mai mari decat unii ofiteri cu grade superioare, inclusiv
generali! De aici rezulta ca
legislativul nu a cunoscut pe deplin specificitatea domeniului legiferat!;
- infaptuirea unor abuzuri greu de
acceptat intr-o societate bazata pe respectarea legii – pe baza unor acte
inexacte sau false cu totul, parte dintre militarii in rezerva, beneficiaza de
pensii uriase. Legalitatea a fost inlocuita cu “pila” si arbitrariul! Doar la
nivelul Capitalei, Casa de pensii sectoriala a MApN plateste lunar pensii cu
500.000 euro mai mult decat inainte de “cei 3R” basisti. Recalculare, Revizuire
si Regularizare!;
- CEDO, prin
deciziile sale, a hotarat în sensul că, din moment ce principiul legalităţii semnifică
existenţa unor norme interne suficient de accesibile, precise şi previzibile,
preeminenţa dreptului impune necesitatea determinării faptului dacă, pe terenul
aplicării dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1, ce garantează dreptul de
proprietate, a fost realizat un just echilibru între interesele generale ale
comunităţii şi imperativele asigurării protecţiei drepturilor fundamentale ale
individului. Or, un asemenea echilibru nu poate fi asigurat decât în măsura în
care ingerinţa litigioasă a
respectat principiul legalităţii şi nu a fost arbitrară. Este limpede
pentru cine vrea sa vada ca acest principiu nu a fost respectat, iar
arbitrariul este clar ca lumina zilei!;
- Ciuntirea arbitrara a pensiilor militarilor s-a suprapus peste o alta
incalcare grava a Constitutiei prin Legea nr. 329/2009, care a limitat
drastic dreptul la munca a militarilor care au fost disponibilizati fortat,
la o varsta tanara, pentru a indeplini conditiile de aderare la NATO. Initial
li s-a permis sa cumuleze o pensie mica valoric cu un salariu modest de la o
primarie sau prefectura. Din 2009, prin aparitia Legii 329 (cap. IV), nu mai
beneficiaza de acest drept. Acesti militari, prin pregatirea profesinala
anterioara, nu se califica pentru piata muncii in domeniile private. Aceste
companii nu opereaza cu tancuri, tunuri sau complexe de rachete!
Recunoscator premierului pentru interventia
facuta de doua ori in vederea stoparii executarii financiare retroactive a
rezervistilor si pentru promovarea in extremis a legii, partial reparatorii,
241/2013, ii atragem, insa, atentia ca, pentru revenirea sistemului la
parametrii normali de functionare, promovarea in urgenta a Legii pensiilor
militare de stat, proiect intrat in lucru in guvernul Ponta I, si a legilor –
statut ale cadrelor militare si politistilor, cu o corecta incadrare
legislativa a rezervistilor si veteranilor de razboi, sunt absolut necesare din
urmatoarele considerente:
- necesitatea respectarii prevederilor directivelor
UE prin care se recunoaste statutul special al militarilor si politistilor in
plan socio-profesional (dreptul european prevaleaza asupra dreptului intern);
- realinierea Romaniei la sistemul pensiilor militare de stat
caracteristic statelor membre NATO;
- recunoasterea faptului ca, peste tot in lume, militarii activi au un
regim profesional special (munca nenormata cu solda fixa, disponibilitate 24 de
ore din 24, 7 zile pe saptamana, munca in orice fel de conditii, limitarea
drastica prin legea statutului a unor drepturi si libertati fundamentale de
care se bucura ceilalti cetateni, imposibilitatea realizarii unor venituri
suplimentare, admiterea sacrificiului suprem, etc.) regim plin de restrictii si
sacrificii pentru ei si familiile lor,
dar care nu prevede masuri compensatorii pe masura activitatii
militarilor si politistilor. Aceste obligatii se rasfrang si asupra
rezervistilor care nu primesc pensie, ci solda de rezervist pana la varsta de
65 de ani, abia dupa aceasta putand fi asimilati pensionarilor;
- nevoia de dreptate si reparare a unor nereguli majore savarsite in
ultimii ani prin actele normative abuzive ale regimului Basescu – Boc;
- eliminarea discriminarilor dintre militari introduse de HG 1019/2010,
privind conditiile de munca, act normativ ce se aplica doar celor trecuti in
rezerva dupa data de 01.01.2011, in timp ce conditiile de munca au fost
aceleasi pentru toti militarii, indiferent de data trecerii in rezerva;
- excluderea de la noile reglementari si “inghetarea” pensiilor la
nivelul anilor la care au fost stabilite pentru titularii de pensii de urmas in
baza dispozitiilor art. 23 si art. 77 alin (3) din Legea nr. 80/1995, privind
statutul cadrelor militare. Inainte de 2011, logica reglementarii era bazata pe
conexiunea dintre solda militarilor activi si pensia rezervistilor. Aceasta
conexiune trebuie restabilita, avand in vedere mai multe argument, logice si
legale, prin definirea ACTUALIZARII la Art.28 din proiect:
·
Militarii in rezerva sunt in continuare in evidenta de
mobilizare a tarii, ei putand fi oricand chemati in activitate pana la
implinirea varstei de 65 ani, in situatii de mobilizare sau razboi;
·
Gradul militar are expresie financiara in solda de grad
conform prevederilor art. 7 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, legea cadru privind
salarizarea personalului bugetar:
(1) “Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept
al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv
poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului
profesional deţinut.” Legea nu distinge intre militarii activi si militarii in
rezerva, iar un principiu de drept statueaza ca acolo unde legea nu distinge,
nimeni nu poate face acest lucru.
Cu speranta ca dl. Ponta va intelege corect acest
mesaj, ii uram si Domniei sale si tuturor romanilor care mai cred in Romania,
un Paste fericit si un viitor mai bun!
PRESEDINTELE SCMD
Col.(r)
dr. Mircea DOGARU
sâmbătă, 19 aprilie 2014
apr 18 la 1:16 PM
Ca in fiecare an, in preajma marii sarbatori crestine a Invierii Domnului nostru Isus Hristos, uram tuturor membrilor si prietenilor SCMD un Paste Fericit, adica doua zile de tihna, de impacare, de uitare a necazurilor pricinuite, noua, tuturor, de toti aceia care Ii iau numele in desert, considerandu-se, pe bietele lor functii efemere, dumnezei. Ca buni crestini, gata sa iertam fara insa sa uitam, uram si acestora din urma, adica minunatilor nostri decidenti politici, adevarata implinire in slujba intereselor neamului si, daca mai multa minte nu se poate, macar mintea romanului cea de pe urma, pentru a trece de la vorbele goale la fapte, fiindca democratie inseamna dreptul la munca si implinire pentru toti, dreptul la invatatura, la cultura, la sanatate si, nu in ultimul rand, la o batranete linistita, asigurata de pensiile legitim cuvenite, dupa o viata de privatiuni si munca, intru producerea tuturor bunurilor natiunii, astazi distruse sau pe nimic traficate.
Sarbatori fericite!
PRESEDINTELE SCMD
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE (SCMD)
luni, 14 aprilie 2014
CONTEXTUL ŞI "PATIMILE LIBERALE"
Motto: „Liberal este cel
care simte o datorie imensă faţă de apropiatul său, datorie pe care işi propune
să o plătească cu banii tăi”. (Gordon Liddy)
1. Contextul geopolitic
Conflictele Secolului al XX-lea s-au încheiat sub cerul
însângerat al Serbiei, vecinul nostru din Sud-Vest. În anul 1999, pentru a câta
oară, unica superputere – SUA încheia un complicat dosar de politică externă
„problema iugoslavă”, atât de greu digerabilă pentru „Europa Occidentală”. A
fost o lecţie de strategie pentru europeni, incapabili să gestioneze crize
geopolitice de acest nivel. Participând la acest conflict regional, alături de
SUA, România s-a poziţionat politico-militar şi diplomatic, pe „axa geopolitică” Bucureşti, Londra,
Washington, devenind partener strategic al SUA. Meritul acestei decizii
politico-militare îi aparţine regimului Constantinescu. Războiul balcanic
(1991-2001), caracterizat de masive crime de război şi purificări etnice, a
demonstrat Europei Occidentale că NATO reprezintă singura forţa capabilă să
gestioneze conflictele europene (bombardarea
Bosniei şi Herţegovinei în 1995 şi a Serbiei în 1999) şi că, prezenţa
forţei militare a SUA în Europa, este încă necesară. Datorită SUA, Europa a scăpat, pentru a treia
oară în acest secol, de uriaşa presiune geopolitică acumulată în acest mediu
balcanic, turbulent şi violent. Pentru contribuţia şi ataşamentul faţă de cauza europeană,
România a fost recompensată prin „începerea negocierilor de aderare” (1999
Helsinki - Finlanda) şi ulterior, primirea în NATO (2004) şi UE (2007). „Axa
geopolitică” Bucureşti, Londra, Washington s-a menţinut în conservare între
2000-2004 şi a fost reactivată imediat, după instalarea „preşedintelui jucător”.
Recentul conflict ucrainean, anunţat încă din perioada revoluţiilor portocalii
şi amplificat la maximum, prin intervenţia celor trei mari puteri (SUA, UE,
Rusia), avea să demonstreze, prin soluţionarea lui parţială şi rapidă, că „jocurile de putere” în zonele de
influenţă europene, delimitate prin înţelegerea de la Malta (1989), nu pot fi
rezolvate, fără intervenţia Rusiei. De data aceasta, America „şi-a umflat
muşchii” declarativ, iar Europa unită, deşi a avut un comentariu
politico-diplomatic belicos, a evitat riscul ruperii parteneriatului cu Rusia.
Scenariul unui posibil „conflict armat al Occidentului cu Rusia” ar putea fi
luat în serios de geopolitica rusă care , printr-o exprimare violentă
surprinzătoare, ar putea pune punct societăţii liberale deschise sau, cel
puţin, ar crea un haos generalizat. Societatea rusă este sub presiunea unei
forţe interne revoluţionare şi incitarea acesteia prin „ aplicarea sancţiunilor”
de către oligarhia financiară occidentală, ar forţa Rusia să contracareze aceste
ameninţări şi să declanşeze reconstrucţia lumii multipolare. Prin urmare, ameninţarea
politico-diplomatică a Rusiei este cea mai proastă soluţie iar o ameninţare de
tip militar pune în pericol întreaga umanitate. Ca şi în recentul eveniment
„Crimeea” riscurile, pericolele, costurile şi consecinţele vor fi aruncate în
„cârca” Occidentului.
Aşa cum am arătat în editorialele anterioare, pe fondul acţiunilor
politico-sociale destabilizatoare din Donetk, Luhansk si Harkov , jocurile de putere ruso-americane, vor continua
disputa zonei de influenţă la est de Polonia, pe coridorul sanitar al Rusiei,
format din Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Justificând
moral şi juridic intervenţia din Crimeea, diplomaţia rusă a făcut public angajamentul
semnat de puterile occidentale în 1989 ( Germania şi SUA cu Rusia) prin care puterile vestice „nu-şi vor extinde influenţa asupra fostelor republici
sovietice, cu excepţia balticelor”. Pe acest temei, Rusia a fost de acord cu
unificarea Germaniei şi retragerea trupelor din Germania de Est”. În timp ce avioanele ruseşti survolează teritoriul Republicii Crimeea, la
200 km depărtare de coasta românească, „preşedintele jucător” vorbeşte despre
necesitatea unei „repoziţionări” a
resurselor militare NATO pe teritoriul României. În acest scop SUA vor lua
măsurile necesare pentru a aduce în România ( baza Mihail Gogălniceanu) încă
600 de militari (în majoritate puşcaşi marini) dar şi „avioanele necesare
pentru îndeplinirea misiunilor specifice”. Această atitudine a SUA, „liniştitoare” pentru România
(frontiera de est a UE), a stimulat, probabil,
ieşirea la scenă a domnului preşedinte pentru a descuraja „apetiturile de
refacere a zonei de influenţă sovietică”. Vineri, 04.04.2014, Rusia a avertizat România asupra declaraţiilor
antiruse ale preşedintelui în legătură
cu criza din Ucraina subliniind că „o
deteriorare a relaţiilor nu este în folosul niciuneia dintre ţări”. Surprizător şi riscant pentru noi, puterile
europene, Franţa, Germania, Marea Britanie au „făcut ciocul mic”.
Dragi camarazi,
Cu siguranţă, în
preambulul campaniei electorale europarlamentare, acest context geopolitic a
încurcat iţele luptei pentru putere în ţărişoara noastră. Perdantul, pe toate
fronturile, va fi, cel mai probabil, PNL.
2. Perdant, pe miza „Calului Troian”
Preluând, prin
multcontestatul „act de coabitare” binecuvântarea SUA asupra programului de
guvernare, tânărul premier a înţeles corect priorităţile României şi a asigurat,
din punct de vedere politico-diplomatic, statornicia axei Bucureşti , Londra,
Washington. Criticat de jurnaliştii partizani, descifrat şi interpretat aiurea
de comentatorii clevetitori atraşi de mizele financiare, „pactul de coabitare”
a reprezentat şi reprezintă o mutare cu efect întârziat, greu de înţeles , de
către cei lipsiţi de competenţă politică
şi geopolitică. Aţâţate de vocile şi atitudinile mercantile din interiorul şi
exteriorul PNL, „căpeteniile acestuia” au apreciat greşit atât strategia de
creştere a potenţialului electoral liberal în preajma alegerilor, cât şi momentul ruperii USL. S-a dorit cu
insistenţă o binecuvântare germană prin scoaterea la înaintare a unui „cal
troian liberal” în persoana domnului primar al Sibiului care, odată intrat în
curtea staffului USL, să contribuie prin vocea şi numele său la revigorarea
unei axe geopolitice partinice Bucureşti - Berlin, o axă paralelă cu cea
guvernamentală şi presidenţială. Şi de ce nu, în situaţia erodării la guvernare
a PSD până în 2015, să apară pe scena politică românească o nouă alternativă de
putere în tandemul Crin - preşedinte, Iohanis - premier. S-a dorit o apropiere
a mişcării liberale de lumea Europei Occidentale şi o potenţare de imagine a improbabilului
preşedinte de sorginte liberală. Prin insistenţele sale de a aşeza pe „tronul
de vicepremier” proaspătul liberal de naţionalitate germană, preşedintele liberal
a crezut că premierul va ceda. În final, „calul troian liberal „ a rămas la
porţile USL -ului care s-a transformat
peste noapte, în USD.
La „schimb de servă” politică, prospătul USD a jucat miza
„mânzului troian” extras rapid din ograda PNL. Liberalul Radu Stroe este cel
care a înţeles „sensul geopolitic al pactului de coabitare”, şi, aflat până mai
ieri în curtea PNL, a devenit, prin cea
de-a treia excludere, independent. Cu
gândul la o posibilă reântoarcere în PNL, este atât de independent încât a
votat împotriva moţiunii simple iniţiate
de fostul său partid cât şi împotriva politicilor susţinute de acesta.
3. Liberalismul şi "dictatura" banului
Liberalismul, în
varianta ordoliberală, speculând schimbarea raportului dintre cerere şi oferta
de bunuri şi servicii în favoarea ofertei, a devenit după 1989, singura
ideologie dominantă la scară globală. În prezent, se manifestă sub diferite tipologii şi forme,
de stânga, de dreapta şi liberalismul radical cu extremele sale. Fiind perceput
mai mult ca un mecanism operaţional de funcţionare a economiei de piaţă, liberalismul
vede destinele omenirii încorporate într-un sistem global. De dragul
investiţiilor, guvernele aservite „foamei pecuniare” au digerat politic, necondiţionat
paradoxurile economice şi sociale ale unei economii ”transnaţionale”,
restricţionând libertăţile şi reglementările sindicale, ecologice, fiscale şi
chiar democratice. În acest sistem economic ordoliberal, actorii privaţi îşi
arogă privilegii apărate de stat, modificând prin abuz, atât relaţiile de
putere cu statul cât şi repartiţia rezultatelor muncii. Legitimitatea formală a
puterii economice private a viciat profund şi rapid autoritatea şi rolul statului
şi a liberalizat la maximum, privilegiile actorilor privaţi. Aceste privilegii
au propulsat la nivel naţional şi global politicile discreţionare ale
cartelurilor şi monopolurilor, au pervertit sistemele juridice şi administrative.
În loc să
reglementeze abuzul pe piaţa muncii,
intervenţia statului a condus la crearea altor privilegii (este admis să muncească „la negru” până la 5 angajaţi). Încet şi
sigur, puterea legitimă a statului de drept a fost înlocuită cu puterea unei
„pieţe libere” fundamentată pe principiul anarhic al ”celui mai tare”. Argumentele
fundamentale ale ordoliberalilor, în favoarea pieţei au dat rateuri. Actuala
criză economică demonstrează fragilitatea
acestui model economic bazat pe un mecanism distorsionat al preţurilor,
fixat în canoanele raportului dintre „cerere – ofertă”. Mafia economiei de piaţă
ordoliberală intervine în acest raport şi fixează în fiecare dimineaţă aceleaşi
preţuri la aceleaşi produse. Că doar, la „şpagă pieţară egală”, trebuie să fie „vânzări
şi profituri egale”. Nu vedeţi ce impact idiot au aceste preţuri la roşii,...etc
de 7,99 lei? Sub masca stabilităţii monetare, limitării emisiunii monetare,
restricţionării creditelor, politicii dobânzilor, reducerii cheltuielilor
bugetare (in mod discreţionar) se accentuează „proletarizarea” populaţiei şi
acumularea averilor nemuncite. În economia occidentală, instituţia fundamentală
a proprietaţii private a avut un oarecare succes după anii 70 (ai secolului
anterior), deoarece monopolul politic şi economic precum şi sistemul
concurenţial au fost temperate de instituţiile puternice ale statului, bazate
pe dreptul public, privat şi constituţional. De asemenea,
proprietatea privată a fost susţinută de o cultură a respectului, construită
istoriceşte, în consens cu practicile şi prescripţiile sociale. Actuala criză a demonstrat că singura „soluţie”
de ieşire a economiilor din colapsul economic provocat de fundamentalismul
ordoliberal constă în recurgerea la
ajutoarele finaciare de la stat dirijate către instituţiile private bancare. Soluţiile de ieşire din criză nu au
venit din partea inflaţiei de consilieri guvernamentali, laureaţi ai premiului
Nobel ci, prin dijmuirea suplimentară a contribuabililor prin taxe, impozite,
preţuri, dobânzi majorate, tăieri de salarii şi pensii şi alte abuzuri
săvârşite împotriva populaţiei sărace. Aşa a devenit liderul PDL, boc, din fost
comunist , „autentic ordoliberal”. Principiile axiomatice ale liberalismului
referitoare la individ, progres, democraţie, economie ca destin, globalism etc,
au depăşit spiritul de modernitate patinând treptat către un liberalism de
extremă dreapta, în care "dictatura" banului este suverană.
Prin aceste simptome,
liberalismul se apropie categoric, de un sfârşit. Dominat de un mecanism ilogic
interior, presat de nevoia de resurse şi un consum încurajat, această ideologie este plasată de umanitate în afara esenţei
spirituale şi nemuritoare a omului.
“Liberalismul umanitar este culmea caliciei. Trebuie să începem prin a
coborî până la ultima treaptă a sărăciei şi a mizeriei dacă vrem să accedem la
individualitate”. (Max Stirner)
Gl.mr.r.
prof.univ.dr. Petrişor Mandu
(preluare de pe pagina colegilor din filiala Brasov)
Model de probitate profesionala a unei doamne judecator
Salutam pe aceasta cale onestitatea si profesionalismul unei
doamne judecator de la Curtea de Apel Bucuresti care - fiind supusa doar
LEGII si CONSTIINTEI sale - intelegand corect situatia in care se afla
rezervistii militari, nevoia de dreptate si respectarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului a avut urmatoarea opinie
(minoritara din pacate!) in dosarul nr. 36728/3/2011* aflat in recurs la
CAB:
Ora
estimata: 09:00
Complet: SP C2 AS Tip solutie: Nefondat Solutia pe scurt: Cu majoritate: Respinge recursul ca nefondat.Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică azi, 27.03.2014.IRD/NS--- Cu opinia separată a doamnei judecător Melania Stanciu în sensul:admiterii recursului, modificării în parte a sentinţei recurate, admiterii în parte a cererii precizate, anulării deciziilor 32555/7.12.2011, 32555/20.01.2012 şi 32555/29.03.2012, menţinerii deciziei 073274/28.10.2008, obligării pârâtei la plata către reclamant a diferenţelor între pensia cuvenită în temeiul deciziei 073274/28.10.2008 şi pensia achitată în temeiul deciziilor de revizuire, actualizate cu rata inflaţiei şi menţinerii restului dispoziţiilor sentinţei . Document: Hotarâre 2097/2014 27.03.2014
In numele tuturor membrilor de sindicat ii multumim
doamnei judecator!
SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC
COL (r) M. CALOIAN
|
INFORMARE PE TEMA PROIECTULUI LEGII PENSIILOR MILITARE DE STAT
Emisiunea pe tema pensiilor, de la
RTV, din 10.04.2014, la care au fost protagonisti d-na ministru Rovana Plumb,
principalul expert al domniei sale si dl. Col. (r) Valeriu Pricina, va continua
duminica, 13.04.2014, intre orele 20.00-22.00.
Cu aceasta ocazie, dl. Col.(r)
Valeriu Pricina a avut o lunga intrevedere cu d-na ministru, expunandu-i
principalele obiectii ale SCMD si ale sindicatelor din politie, fata de
Proiectul Legii pensiilor militare de stat.
D-na ministru a promis ca va studia
proiectul
in varianta trimisa de Ministerul Apararii Nationale Ministerului de
Justitie si Ministerului de Interne (clic aici pentru vizionare) si ne va comunica opiniile domniei sale cu
ocazia audientei pe care a fixat-o d-lui vicepresedinte SCMD Valeriu Pricina,
dupa sarbatorile pascale.
Rezultatele vor fi analizate in Comitetul
Director al SCMD.
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
marți, 1 aprilie 2014
RASPUNS PRIMIT
de la presedintele scmd
Am onoarea sa va salut,
Astazi, la Iasi, a fost prezentata aceasta situatie inacceptabila d-lui ministru Dusa.
De asmemenea. maine, vom trimite catre Prim ministru scrisoarea dvs., prin curier, la sediul Guvernului.
Am publicat si pe pagina centrala a SCMD.
Dupa cum se vede, dl. Gabriel Oprea, in stilul sau consacrat, golanesc, "ne-a facut" si de aceasta data.
Trebuie sa fim pregatiti sa iesim din nou in strada pentru a obtine normalitatea in aceasta tara.
Trebuie sa fim pregatiti sa iesim din nou in strada pentru a obtine normalitatea in aceasta tara.
Speram sa nu desfiintati Filiala. Sa nu le dam satisfactie acestor derbedei politici care practica santajul si dezbinarea pentru a se mentine la Putere.
Cu respect,
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE (SCMD)
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU
INFORMARE
Adresata domnului col Macovei
O ACTIVITATE SI UN TRATAMENT LA FOCSANI
Despre cele petrecute si dedsfasurate la Focsani i-am trimis notificarea de mai jos domnului presedinte col(r) dr. Dogaru; am inaintat adresa, detaliata, comandantului garnizoanei; functie de raspunsul garnizoanei –marti 01 aprilie – voi actiona ca atare respectiv : adresa cdt D.2 I ,,Getica”, plangere la ministru, adresa catre Directia P S M, publicarea atitudinei in presa locala si centrala, scrisoare catre Dobritoiu, etc. Daca ordinul este al fostului col Virgiliu-Ovidiu POP , acum general de brigada (cu ocazia aniversarii a 10 ani de NATO), comandant de brigada de aproximativ doua luni, este foarte grav si voi cere explicatii de ce suntem astfel tratati, dati afara din C.M. si de ce suntem supravegheati de PSM .Este o probleme majora si trebuie tratata ca atatre. Promit sa nu ma las dar cred ca voi supune atentiei B.O. sa ne suspendam activitatea pana la obtinerea unui sediu. Astept o parere din partea dumneavoastra, responsabilului zonal si membru al Comitetului Director.
Cu respect Ferariu
Iata ce am adus la cunostinta
PRESEDINTELUI S C M D
La data de 27 martie 2014 Filiala 1 Focsani a sindicatului cadrelor militare a fost planificata Adunarea Generală pentru orele 11.00 la Cercul Militar,.
Spre surprinderea tuturor ni s-a interzis accesul în propria noastra casă - Casa Armatei – pe motivul ca sindicatul nu are ce cauta în această locaţie. Pana la acea data nu am avut probleme privind desfasurarea activitatilor de grup, desi nu beneficiem de un spatiu adecvat pentru Biroul Operativ - acesta functionand in apartamentul presedintelui filialei iar secretariatul la domiciliul secretarului ales.
Cel ce ne-a transmis aceasta inadmisibila informaţie a motivat ca este ordinul comandantului garnizoanei col. Pop si a distinsului consilier juridic pe nume Col Dăscălescu.
Ni s-a comunicat că suntem supravegeaţi şi de serviciul protecţie şi siguranţă militară. Sincer nu am cunoscut că acest compartiment se ocupă si cu monitorizarea cadrelor din rezerva cu ce drept şi în ce scop suntem supravegheaţi şi mai ales din ordinul cui . Consider ca acest aspect constituie un abuz si necesita unele explicatii.
Vă reamintesc faptul ca miercuri, 07.06.2012, Ministrul Apărării Naţionale ,la acea data, domnul general mr.(r) Corneliu Dobriţoiu a avut o întâlnire la Casa Armatei din Caracal, cu pensionari militari din garnizoană, membri ai SCMD şi ANCMRR. La întâlnire au participat şi delegaţii ale filialelor SCMD Dolj şi Slatina si printre altele a facut şi urmatoarea precizare la punctul 7 a interventiei domniei sale:
,,Am dat ordin în ceea ce priveşte accesul tuturor rezerviştilor în sediile Cercurilor Militare, indiferent de asociaţia dincare fac parte. De acuma dacă veţi mai întâlni refuzuri, vă rog să mă inştiinţaţi, pentru că deja se va intra la neexecutare de ordin.
Acest ordin a ramas fara efect in cadrul unor garnizoane printre care si garnizoana Focsani. Personal amintervenit in repetate randuri atat la nivelul conducerii scmd cat si la nivelul conducerii structurilor ministerului cu atributiuni in acest domeniu ( garnizoana; sectia de cazare di Focsani ;directia domenii si infrastructure) fara insa a se concretiza modificarea ordinului ministrului aparaii M-107 din 30. 06.2005 care aproba Instructiunile privind organizarea si functionarea cercurilor militare di Armata Romaniei. .
Pe data de 20 martie 2014, la sediul M.Ap.N., a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţi ai Direcţiei Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică, conduşi de domnul colonel Adrian Marius Şuşu, (împuternicit) ca locţiitor al Şefului Direcţiei Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică şi Comisia de dialog a S.C.M.D., condusă de domnul gl. (r.) Constantin Năstase, unde s-a abordat si subiectul funcţionării sindicatului în spaţiile Cercurilor Militare, actualul ministru, domnul Dusa fiind in cunostinta de cauza. Nu cunoastem ce decizie s-a luat de catre factorii rtesponsabili.
Insist rugandu-va sa abordati cu seriozitate si raspundere acest subiect si sa constituie un subiect de baza pe agenda Comitetului Director.
Modificarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M-107 din 2005 nu este problema care să ne aparţina, fapt pentru care demersurile în acest sens trebuie inţiate de Directia Domenii si Infrastructuri in baza cerintelor formulate de S C M D.
Suntem obişnuiţi să nu mai fim salutaţi sau să nu ni se raspundă la salut insa sperăm să găsim înţelegerea si înţelepciunea necesară soluţionarii acestei probleme care este a militarilor in rezerva, nu numai din garnizoana Focsani, si care merită să fie trataţi cu respect indiferent ce varstă au. Am inaintat adresa comandantului garnizoanei al carui raspuns il asteptam in regim de urgenta . Functie de raspunsul acestuia ne rezervam drerptul de a actiona in consecinta. Sa stiti ca daca problema spatiului nu se rezolva riscam foarte mult in functionarea Filialei. Din cotizatia incasata si cota parte care ni se cuvine nu putem inchiria un spatiu iar mie personal nu-mi mai convine sa impart spatiul din apartament cu Birol Operativ. Cred ca este momentul de a functiona in mod corect si la FOCSANI. Va informez ca pana la primirea unui spatiu adecvat in Cercul Militar ne incetam activitatea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)